Ilustrație: Mihail Șemiakin, Raskolnikov și bătrâna cămătăreasă, 1964

Seminarul din luna noiembrie va avea loc joi, 25.11, la ora 18:00.

 

Dostoievski, avangarda și postmodernismul rus. Două studii de caz


Invitat: Conf. univ. dr. Camelia Dinu

Prezentare:

Pe 11 noiembrie 2021 s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Fiodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881). În întreaga lume, opera lui este în continuare analizată de critici, studiată de elevi și studenți, se organizează conferințe și se scriu teze de doctorat, se pun în scenă piese de teatru și se realizează filme, pornind de la ideile emblematicului scriitor. Dostoievski rămâne probabil cel mai dezbătut clasic rus, pentru că în epoci diferite și în țări diferite a fost actualizat diferit, ca urmare a profundelor sale intuiții referitoare la criza conștiinței umane și a societății.

Ca în cazul oricărui „mare” scriitor, figura lui Dostoievski nu a fost scutită de eroizare și mitologizare și, în aceeași măsură, de contestare și blam.

Autorul a exercitat o influență semnificativă asupra culturii și literaturii ruse a secolului al XX-lea. În epoca modernismului, a avut numeroși emuli, fascinați și influențați atât de marile teme (Omul, Dumnezeu, Libertatea), cât și de arta narativă dostoievskiană (polifonia, fragmentarea, analiza psihologică, contrapunctul, autoreferențialitatea, punerea în abis sunt doar câteva dintre tehnicile predilecte).

Odată cu mișcările de avangardă, s-au intensificat polemicile cu literatura clasică, iar numeroase creații majore ale literaturii ruse au devenit țintă a parodiei. De altfel, într-un celebru manifest cubofuturist, O palmă dată gustului public (1912), avangardiștii, în frunte cu Vladimir Maiakovski, își propuneau: „Să-i aruncăm pe Puşkin, Dostoievski, Tolstoi etc., etc., de pe vaporul Contemporaneităţii”.

Prelegerea de față își propune să arate modul în care Dostoievski a fost receptat în literatura rusă din secolul al XX-lea. Voi analiza două texte care contestă „mitul” Dostoievski: nuvela Bătrâna (1939) de Daniil Harms (reprezentant al avangardei ruse târzii, scriitor al absurdului) și romanul Underground sau un erou al timpului nostru (1998) de Vladimir Makanin (scriitor asimilat postmodernismului rus).

În nuvela Bătrâna, Harms destructurează și rescrie trama din Crimă și pedeapsă în spiritul ludic și demistificator specific fenomenelor moderniste radicale. Rezultă un  palimpsest uimitor, în care avangardistul polemizează cu motivul literar al bătrânei, consacrat de Pușkin în nuvela Dama de pică și dezvoltat de Dostoievski în figura cămătăresei Aliona Ivanovna, victima studentului Rodion Raskolnikov. Folosind grotescul și absurdul (crima în absența crimei, pedeapsa în absența crimei), Harms duce în derizoriu „întrebările blestemate” din opera lui Dostoievski.

În romanul Underground sau un erou al timpului nostru, Makanin pune în corelație și caricaturizează tipuri umane din literatura rusă clasică și clișee ale societății sovietice și postsovietice. El abordează combativ numeroase idei de origine dostoievskiană: obsesia puterii, exterminarea individului în numele unui bine colectiv, relativismul moral, egoismul, scepticismul religios, cauzele crimei. Crima, un eveniment curent în societatea postsovietică a lui Petrovici, devine un indicator al derutei morale a epocii. În concepția protagonistului, crima individuală poate fi acceptată într-un stat în care ea a fost practicată la scară mare.

Link conferință zoom: AICI

 

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Share This