Sesiunea de comunicări științifice a cadrelor didactice 2020

Sesiunea de comunicări științifice a cadrelor didactice din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine

20-21 noiembrie 2020

În perioada 20-21 noiembrie 2020, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine va organiza, online,  Sesiunea anuală de comunicări științifice a cadrelor didactice, manifestare ce se adresează deopotrivă cadrelor didactice, doctoranzilor și cercetătorilor independenți.

Secțiuni:

Sesiunea va cuprinde două secțiuni principale, una de lingvistică și alta de literatură și studii culturale, iar lucrările propuse se pot înscrie în oricare dintre următoarele direcții de cercetare: achiziția limbii, învățarea unei limbi străine, lingvistică teoretică, lingvistică istorică, tipologie lingvistică, sociolingvistică, traductologie, lexicologie, terminologi, analiza discursului, teoria și istoria literaturii, literatură comparată, studii culturale, istoria cărții si a lecturii, teoriile receptării și hermeneutică, critică textuală și editare critică,  critică feministă, postmodernitate și postumanism etc.

La cele două secțiuni principale se adaugă o serie de ateliere tematice organizate la propunerea colegilor din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și sub coordonarea acestora, după cum urmează:

1. Civilizație/ Civilizații. Ce predăm? [Prezentare]

(coordonator Lect. Dr. Dragoș Jipa) 

2. Germana din România (Rumäniendeutsch) – între teorie și practică [Prezentare]

(coordonatori Conf. dr. Ioana Hermine Fierbințeanu și Conf. dr. Ileana-Maria Ratcu)

3. Imaginând frontiere: reprezentări culturale în literatura de călătorie

(coordonator Conf. Dr. Laura Sitaru)

4. Marcarea diferenţială a complementului direct în învăţarea unei limbi străine [Prezentare]

(coordonatori Prof. dr. Larisa Avram și Conf. dr. Alina Tigău)

5. Noi provocări în lexicologie, terminologie, traducere și interpretare [Prezentare]

(coordonatori Conf. dr. Daria Protopopescu și Lect. Dr. Mihaela Zamfirescu)

Vorbitori invitați:

Conf. dr. Carmen Veronica Borbely (Universitatea Babeș-Bolyai)

Prof. dr. Ioana Crăciun-Fischer (Universitatea din București)

Prof. dr. George Grigore (Universitatea din București)

Prof. dr. Ștefan Oltean (Universitatea Babeș-Bolyai)

Repere importante:

Pentru înscrierea la secțiunile principale ale conferinței sau la oricare dintre atelierele de mai sus, cei interesați sunt rugați să trimită până la data de 10.10.2020 o prezentare de maximum 2 pagini[1], care să includă și bibliografia, la adresa conferinței: cercetare@lls.unibuc.ro. (Se va specifica pentru care dintre secțiuni/ateliere se face propunerea).

Calendar:

Lucrările vor fi susținute în limbă română cu mențiunea că la secțiunile și atelierele unde vor exista vorbitori invitați și participanți din alte țări se va folosi o limbă de circulație internațională.

O selecție a lucrărilor prezentate în cadrul conferinței va fi publicată în Analele UB – Limbi și Literaturi Străine.

[1] 12 Times New Roman, un rând distanță, justified

On Posthuman Intersectionalities in the Fiction of Bernadine Evaristo

Carmen Borbely
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj

Praised for its celebration of “through-otherness” and the manifold webs connecting the lived experiences of its protagonists, Bernadine Evaristo’s Girl, Woman, Other – (joint) winner of the 2019 Man Booker Prize – is the latest in a series of novels that not only participate in a reframing of identity beyond race or gender constraints, but also tap into the co-constitutive porosity of the human and the nonhuman. Largely informed by the theoretical positions of a field defined by Cecilia Åsberg and Rosi Braidotti as “feminist posthumanities” (2018), I am interested in exploring the emergent ecologies of materiality that shape the posthuman horizon of Evaristo’s works.

Varietățile arabe periferice: puncte comune ale evoluției lor 

Prof. dr. habil. George Grigore
Universitatea din București

Varietățile arabe periferice sunt forme vernaculare vorbite în comunități tradiționale, situate în afara granițelor actuale ale lumii arabe, în macro-contexte non-arabe, în țări precum Turcia, Uzbekistan, Tajikistan, Afghanistan, Iran, Nigeria, Ciad, Camerun, Cipru etc. Prezentul studiu pune în evidență modul deosebit în care au evoluat aceste varietăți, ca rezultat al izolării lor atât de marea masă a dialectelor arabe vorbite în interiorul lumii arabe, cât și a încetării relației simbiotice cu limba arabă literară, la care se adaugă și enorma presiune exercitată asupra lor de limbile dominante din zonele unde sunt vorbite. 

Poezia ocazională cu tematică germană a lui Ion Barbu

Prof. dr. Ioana Crăciun-Fischer
Universitatea din București

Conferinţa îşi propune prezentarea unei laturi mai puţin cunoscute a creaţiei literare a poetului şi matematicianului Ion Barbu/Dan Barbilian: poezia sa ocazională, adresată în cea mai mare parte a ei unor prieteni foarte apropiaţi (Tudor Vianu, Al. Rosetti) şi trimisă acestora pe cărţi poştale expediate din Germania în perioada în care poetul se afla acolo la doctorat. Este vorba de o poezie cu caracter puternic autobiografic, în care Ion Barbu îşi descrie cu mult umor şi autoironie experienţele culturale, politice şi erotice într-un spaţiu la început străin şi chiar ostil, dar care ajunge să îi devină cu timpul a doua sa patrie.  

Fictional and non-fictional uses of proper names. Semantic aspects

Prof. dr. Ștefan Oltean
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj

The paper proposes an interpretation within a semantic framework of the logical and grammatical status of proper names (PNs) in some non-fictional and fictional uses. In doing so, it briefly addresses the semantics of proper names first, which are seen to be semantically unstructured linguistic expressions, whose sole function is to denote an individual directly. However, proper names have multiple uses that challenge this acceptation; from among these, the paper discusses denominational uses, metaphorical uses, family relations, names for products and names in fiction. In some of these uses proper names refer to sets of entities and display a behavior characteristic of common names, expressing properties of the bearer of the name, while in others, such as in their fictional uses, they denote individuals in fictions. As objects of make-believe, viewed from the perspective of the fictional world, the referents are unidentifiable, and we make sense of them in terms of properties/descriptions. But the names can also be viewed from the perspective of the actual world, as objects of belief. In this case they cannot be used to express genuine propositions or assertions either, since the entity denoted is likewise unidentifiable. In both cases fictional names emerge as nonrigid designators.

Prezentările pot fi consultate AICI

Programul conferinței poate fi consultat AICI