Despre FLLS
Studenți
Programe de licență
Programe de master
Combinații de limbi
UB în clasamentul Times Higher Education Impact Rankings 2025 și în clasamentul QS World University Ranking 2026
Universitatea din București, prima universitate din România și pe poziția 93 la nivel mondial pentru implicarea în activități de dezvoltare durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2025
UB, pe locul 3 în lume la impactul și contribuția la obiectivul „Egalitatea de gen”
Universitatea din București este prima universitate din România și pe locul 93 la nivel mondial conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile.
Este pentru prima dată când o universitate din România se situează în primele 100 de universități în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025.
La nivel național, dintre cele 25 de universități incluse în clasament, Universitatea din București, care se află pe primul loc, este urmată de trei universități membre ale Consorțiului Universitaria: Academia de Studii Economice din București (201 – 300), Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (401 – 600) și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (401 – 600).
Universitatea din București, în primele 3 universități din lume pentru impactul și contribuția la obiectivul „Egalitatea de gen”
Criteriile în funcție de care sunt evaluate instituțiile de învățământ superior în acest clasament au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) incluse în Agenda 2030. Metodologia de clasificare ia în calcul pentru fiecare instituție punctajele pentru primele trei cel mai bine poziționate obiective, la care se adaugă, în mod obligatoriu, „Obiectivul 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor”. Pentru ediția din acest an, Universitatea din București a raportat pentru 9 dintre cele 17 obiective. În cazul a șapte dintre cele nouă Obiective raportate, Universitatea din București se află pe prima poziție la nivel național. Este vorba despre „Obiectivul 4 – Educație de calitate”, „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, „Obiectivul 8 – Muncă decentă și creștere economică”, „Obiectivul 10 – Inegalități reduse”, „Obiectivul 11 – Orașe și comunități durabile”, „Obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții eficiente”. Acestora li se adaugă „Obiectivul 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor”, unde rezultatele universităților din România, afișate în ordine alfabetică, poziționează Universitatea din București și Academia de Studii Economice din București pe primul loc la nivel național și în intervalul 101 – 200 la nivel internațional.
Scorul cel mai bun obținut de Universitatea din București este pentru „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, unde, conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, instituția ocupă locul 3 la nivel mondial.
„Această poziționare excepțională în top 100 mondial la nivel general pentru implicarea în activități de dezvoltare durabilă și top 3 pentru egalitatea de gen reconfirmă misiunea Universității din București de a fi un spațiu al excelenței, al incluziunii și al responsabilității sociale. Este o recunoaștere a eforturilor susținute ale întregii comunități academice și o încurajare să continuăm prin educație și cercetare, construcția unui viitor sustenabil pentru societatea românească și pentru întreaga lume. Acest rezultat nu este doar un motiv de mândrie, ci și un angajament reînnoit de a acționa în mod concret pentru reducerea inegalităților, promovarea echității, protejarea mediului și consolidarea parteneriatelor care produc schimbare reală. Universitatea din București va rămâne un actor activ și responsabil în transformarea educației și a societății, în România și dincolo de granițele ei”, declară rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.
De asemenea, Universitatea din București se regăsește între primele 25 de universități din lume pentru „Obiectivul 4 – Educație de calitate” și între primele 36 universități din lume pentru „Obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții eficiente”.
„Obiectivul 11 – Orașe și comunități durabile” poziționează Universitatea din București între primele 83 de universități din lume, în timp ce pentru „Obiectivul 8 – Muncă decentă și creștere economică”, Universitatea din București se situează în clasamentul Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziția 84.
Nu în ultimul rând, Universitatea din București este situată în intervalul 101 – 200 pentru „Obiectivul 1 – Fără sărăcie”, în intervalul 301 – 400, alături de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru „Obiectivul 10 – Inegalități reduse” și în intervalul 401 – 600, pentru „Obiectivul 3 – Sănătate și bunăstare”.
Prin această performanță fără precedent, Universitatea din București își reconfirmă statutul de lider al învățământului superior din România dovedind că este un partener academic prestigios la nivel internațional. Clasarea în primele 100 de universități din lume în domeniul dezvoltării durabile reflectă consecvența cu care UB promovează valori precum echitatea, responsabilitatea socială, educația de calitate și implicarea activă în viața comunității. Acest rezultat este totodată un angajament ferm pentru viitor: continuăm să construim o universitate ancorată în realitate, care răspunde și se adaptează nevoilor societății, deschisă și capabilă să răspundă provocărilor globale prin cunoaștere, colaborare și inovație.
Clasamentul complet, precum și metodologia de realizare a ierarhiei universităților în funcție de implicarea în activități specifice dezvoltării durabile, pot fi consultate aici.
QS World University Rankings 2026: Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 770 de universități din lume
UB, pe locul 226 în lume în ceea ce privește rezultatele angajabilității absolvenților
Universitatea din București își reconfirmă poziția de lider al învățământului superior românesc, conform celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, dată publicității astăzi, 19 iunie 2025. La nivel mondial, Universitatea din București se clasează în intervalul 761 – 770, marcând o evoluție semnificativă față de ediția precedentă (801–850) și obținând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu.
81,1% dintre absolvenții UB, angajați în primele 7 – 11 luni de la finalizarea studiilor
Performanțele Universității din București sunt remarcabile în special în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților (Employment Outcomes) și aprecierea de care absolvenții se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation). Astfel, conform din acest an a clasamentului QS World University Rankings 2026, Universitatea din București revendică poziția de lider la nivel național pentru ambii indicatori, reconfirmând capacitatea instituției de a forma specialiști competitivi și pregătiți pentru piața muncii globală.
La nivel internațional, Universitatea din București se situează pe locul 226 în ceea ce privește rezultatele angajabilității absolvenților și pe locul 400 în ceea ce privește reputația în rândul angajatorilor, consolidându-și imaginea de universitate care oferă studii relevante și adaptate cerințelor actuale ale societății și poziționându-se printre cele mai bune instituții de învățământ superior din Europa Centrală și de Est.
De altfel, așa cum arată datele celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, absolvenții Universității din București reușesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze 7 – 11 luni de la finalizarea studiilor.
Mai mult decât atât, Universitatea din București se distinge, conform QS World University Rankings 2026, și prin calitatea și deschiderea cercetării academice: UB se situează pe locul 495 la nivel mondial la indicatorul ce vizează rețelele internaționale de cercetare (International Research Network), care măsoară diversitatea și intensitatea colaborărilor științifice internaționale. Acest rezultat reflectă implicarea constantă a comunității noastre academice în proiecte de cercetare cu impact global, datorată mai ales parteneriatelor deschise de apartenența, începând cu 2019, la Universitatea Civică Europeană CIVIS, alături de alte zece universități europene de prestigiu.
La nivel național, pe lângă Universitatea din București, în ediția din 2026 a clasamentului QS World University Rankings se mai regăsesc alte nouă universități. Dintre acestea, trei sunt membre ale Consorțiului Universitaria: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (761 – 770), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1.001 – 1.200) și Universitatea de Vest din Timișoara (1201 – 1400). Clasamentul integral poate fi consultat aici.
Este al doilea dintre cele mai importante rankinguri internaționale lansate în ultimele zile care poziționează Universitatea din București pe primul loc la nivel național și printre cele mai bine clasate universități din lume: conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spațiul academic internațional, Universitatea din București este prima universitate din România și pe locul 93 la nivel mondial pentru implicarea în activități de dezvoltare durabilă. Criteriile în funcție de care sunt evaluate instituțiile de învățământ superior în Times Higher Education Impact Rankings au la bază cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) incluse în Agenda 2030. Scorul cel mai bun obținut de Universitatea din București este pentru „Obiectivul 5 – Egalitate de gen”, unde, conform Times Higher Education Impact Rankings 2025, instituția ocupă locul 3 la nivel mondial. De asemenea, Universitatea din București se regăsește între primele 25 de universități din lume pentru „Obiectivul 4 – Educație de calitate” și între primele 36 universități din lume pentru „Obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții eficiente”.
Clasamentul QS World University Rankings, ajuns în 2026 la a 22-a ediție, oferă anual, pornind de la nouă indicatori de performanță, o ierarhie a celor mai importante instituții de învățământ superior din lume. Având proporții diferite la calcularea scorului final, cei nouă indicatori vizează reputația academică, reputația în rândul angajatorilor, ponderea studenților pe facultăți, numărul de citări pe facultăți, ponderea cadrelor didactice internaționale, ponderea studenților internaționali, implicarea în rețele/parteneriate internaționale de cercetare, angajabilitatea studenților și performanța acțiunilor privind sustenabilitatea.
Detalii cu privire la metodologia clasamentului QS World University Rankings 2026 pot fi accesate aici și aici.
Limbile Străine au introdus programe de interpreți și traducători, limbi moderne aplicate, studii culturale, americane și iudaice, precum și numeroase masterate de aprofundare în domenii ca studiile islamice, est-asiatice, americane, britanice, hispanice, franceze și francofone etc.
*
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine este una dintre entitățile fondatoare ale Universității. Ea propune 11 programe de licență în 33 de limbi (specializare A și B), structurate pe domeniile Filologie, Studii culturale și Limbi moderne aplicate (programele Limbi moderne aplicate și Traducere și interpretare). Un număr de peste 20 de lectori străini predau limba lor maternă, oferind comunicarea cu locutori nativi. Programul de studii clasice este unul dintre cele 4 din România (la UB, la „Babeș-Bolyai”, la UVT și la „Alexandru Ioan Cuza”) care păstrează formatul latină – greacă veche. În ciclul II există 17 programe de masterat, toate parțial sau integral în limbi străine, dintre care Masteratul european de formare a interpreților de conferință este organizat în parteneriat cu Direcția Generală Interpretare a Comisiei Europene. La acestea se adaugă Masteratul didactic (franceză, germană) din domeniul Științelor educației. Cele două școli doctorale (Limbi și identități culturale și Studii literare și culturale) au împreună 40 de conducători de doctorat.
Cercetarea este organizată în 14 centre. Facultatea publică reviste de specialitate precum Analele Universității din București, seria Limbi și Literaturi Străine, Romano-Arabica, Journal of Early Modern Studies, Bucharest Working Papers in Linguistics, Romanoslavica și University of Bucharest Review, printre altele. De asemenea, menține relații strânse cu partenerii de practică profesională și cu mediul de afaceri, mai cu seamă prin intermediul Asociației ALUMNI a Facultății (ALSUB), deosebit de activă pe diverse planuri.
Facultatea dispune de un număr impresionant de acorduri ERASMUS+ – peste 350 – pentru toate specializările sale cu universități de prestigiu din spațiul european. Aceste acorduri prevăd mobilități de studiu, de training și de predare, în ultimii ani beneficiind de acestea numeroși studenți, personal administrativ și cadre didactice. Din 2019, de când Universitatea din București a devenit partener în alianța europeană universitară CIVIS, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a fost direct implicată în activitatea de construcție a fundației CIVIS, prin conducerea echipei responsabile de promovarea multilingvismului. De asemenea, cadre didactice și studenți participă intens la programele hibride intensive de tipul Blended Intensive Programmes (cel puțin cinci), care reprezintă o bază solidă pentru deschiderea în viitor a noi programe masterale în colaborare cu universități partenere CIVIS. De asemenea, colaborarea CIVIS se manifestă și prin participări la școli de vară (Școala de vară de limbă coreeană, organizată la București în iunie 2023), conferințe internaționale ale diverselor departamente și proiecte de cercetare comune.
Facultatea organizează regulat Conferința internațională anuală a Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Sesiunea de comunicări științifice a studenților, masteranzilor și doctoranzilor, precum și Seminarul de cercetare al Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Lucrările celor două conferințe se publică în Analele UB – Limbi Străine și, respectiv, Revista Limbă și Cultură.
Este de remarcat că studenții programului de licență Limbi Moderne Aplicate și cei ai programului de master Cultura și Limbajul Organizațiilor Europene participă anual la concursul de strategii de marketing Markstrat, organizat în cadrul consorțiului european DUKENET. Acest concurs a fost organizat de 2 ori până acum de UB, în 2018 și în 2024, înregistrând o întrerupere doar în perioada pandemiei. De fiecare dată, studenții noștri au obținut medalii de aur, argint și bronz la această competiție.
Asociația Studenților din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (ASLS), care a împlinit 25 de ani de existență pe 11 mai 2024, se implică activ în numeroase proiecte umanitare și de voluntariat.
SCURT ISTORIC AL FACULTĂȚII
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine (FLLS), una din cele mai mari şi importante facultăţi din cadrul Universităţii din Bucureşti, are o bogată tradiţie în predarea limbilor şi literaturilor străine, fiind unica din ţară unde se învaţă peste 35 de limbi străine (există secţii aproape complete de limbi şi culturi orientale şi slave).
Limba latină s-a predat chiar de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti în 1864, de către profesorul August Treboniu Laurian, urmată de limba franceză în 1877. În 1874, prin marele om de cultură Bogdan Petriceicu Hașdeu, care îşi începe cursul său de filologie comparată indoeuropeană, Universitatea intră în circuitul de mari şi incontestabile valori europene.
Rând pe rând, până la al doilea război mondial, s-au înfiinţat în cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti noi catedre şi s-au introdus noi specialităţi filologice: limbi slave (1891), germană (1905), italiană (1909), spaniolă (1930), rusă (1934), engleză (1936), chineză (1956), arabă şi turcă (1957), maghiară (1958), hindi (1965), persană şi finlandeză (1969), portugheză şi japoneză (1974), catalană (1978), ebraică (1990), rromani (1992), suedeză şi neerlandeză (1993), coreeană şi slovenă (1995), studii iudaice (2000), limbi moderne aplicate (2000 – secţie de sine stătătoare cu limbile engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă), neogreacă (2001), studii americane (2004 – secţie de sine stătătoare).
Ultima jumătate a secolului al XX-lea, până în zilele noastre, a înregistrat cea mai mare dezvoltare a învăţământului de limbi străine de la Universitatea din Bucureşti. Trecând prin diferite forme de organizare (secţii de limbi străine în cadrul fostei Facultăţi de Filologie; un Institut de Limbi şi Literaturi Străine cu trei facultăţi – 1. Romanice, Clasice şi Orientale; 2. Germanice; 3. Slave –, iar acum o singură Facultate de Limbi şi Literaturi Străine cu departamente pe specialităţi), învăţarea limbilor străine a devenit o condiţie esenţială de afirmare a tinerilor.
FLLS este permanent preocupată să diversifice specializările şi să înfiinţeze noi secţii în raport cu cerinţele pieţei europene, fiind astăzi una dintre cele mai complexe, moderne şi dinamice structuri universitare din România.
Pe parcursul anilor, facultatea şi-a câştigat un bun renume nu numai pe plan intern, ci şi extern, dovadă numeroasele colaborări cu universităţi de prestigiu din străinătate (Anvers, Berlin, Viena, Paris, Bordeaux, Padova, Veneţia, Udine, Moscova, Madrid, Zaragoza, Gent, Antwerpen, Cracovia, Varşovia, Lisabona, Evora, Birmingham, Liverpool Hope, Ljubljana, Belgrad etc.), cu care se derulează programe şi acorduri ERASMUS, SOCRATES, CEEPUS, LEONARDO, precum şi prezenţa permanent, de peste două decenii, a numeroşi (în jur de 30, anual) de lectori străini prin acord cultural.
Limbile şi literaturile străine au toate şansele ca, păstrând şi continuând frumoasele tradiţii în domeniul cercetării fundamentale, să devină în scurt timp acea ştiinţă-pilot în jurul căreia să graviteze celelalte ştiinţe umaniste înnoite, prinse în angrenajul modern şi de perspectivă al întregii culturi româneşti actuale, cu tot ceea ce are ea mai bun în ansamblul culturii europene.
OFERTA EDUCAȚIONALĂ ACTUALĂ
FLLS are misiunea de a pregăti specialişti în domeniul ştiinţelor umaniste, în domeniile de studii de licenţă Limbă şi literatură, Limbi moderne aplicate şi Studii culturale.
În domeniul Limbă şi literatură funcţionează programele de studiu Limbă și literatură modernă A – Limbă și literatură modernă B / Limba și literatura latină B / Limba și literatura română B şi Filologie clasică. Acestea reprezintă cea mai mare pondere prin numărul de studenţi şi prin numărul de limbi studiate (30 de limbi clasice și moderne în 250 de combinări posibile prin comparație cu cele 6 limbi moderne studiate la TI sau cele 10 limbi moderne studiate la LMA).
În domeniul Limbilor moderne aplicate, facultatea oferă 2 programe de licenţă. Programul Limbi moderne aplicate (LMA) oferă studii specializate de limbă engleză în combinație cu alte 9 limbi moderne (cehă, franceză, germană, italiană, polonă, rusă, sârbă, slovacă, spaniolă). Programul Traducere şi interpretare (TI) oferă o combinație de 2 între 6 limbi moderne (engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană şi rusă), la care se adaugă studiul unei a treia limbi în regim facultativ.
În domeniul de specializare Studii culturale, facultatea oferă 2 programe: Studii americane şi Studii iudaice.
Cele trei direcţii de specializare funcționează în regim concurenţial şi urmăresc formarea unor competenţe specifice fiecărui program. Diferenţele sunt evidente în primul rând în ponderile diferite ale raportului teoretic-aplicativ, în selecţia disciplinelor de specialitate şi complementare, păstrând însă comune două dintre disciplinele fundamentale: structura limbii contemporane şi cursul practic.
Facultatea oferă, de asemenea, cursuri de limbi străine studenţilor facultăţilor nefilologice din Universitate prin intermediul unei catedre specializate (Departamentul de Limbi Moderne). La acestea se adaugă Centrul ARIEL, program de studiere a limbilor străine destinat adulţilor, care reprezintă o formă de inserţie în viaţa comunităţii.
Programele FLLS conduc spre următoarele profesiuni: profesor de limbi străine/limba română în învăţământul preuniversitar, filolog în cadrul unor institute de profil, cercetător/asistent de cercetare în lingvistică, teorie şi critică literară, interpret, traducător, translator, referent literar, secretar literar, redactor de carte, redactor în presa scrisă şi audiovizuală, consultant, organizator de evenimente culturale, funcţionar în organisme guvernamentale/europene, diplomaţie, instituţii de cultură etc.
Într-o lume globalizată şi multiculturală, aceste debuşee profesionale solicită dezvoltarea unor competenţe specifice comune, dintre care menţionăm: capacitatea de a folosi corect şi nuanţat limbile străine studiate, capacitatea de orientare în spaţiul cultural străin şi românesc, capacitatea de producere şi interpretare a textului, capacitatea de comunicare interculturală şi de facilitare a dialogului intercultural. Acestea sunt competenţele principale pe care le dezvoltă disciplinele fundamentale din programele FLLS.
Parteneri FLLS:
