Revista Limbă și cultură

Coordonator (editor):

Lector dr. Mihaela Zamfirescu

Membri:

Profesor dr. Alexandra Cornilescu

Profesor dr. habil. Ileana Mihăilă

Profesor dr. Anca Peiu

Profesor dr. habil. Alina Tigău

Conferențiar dr. Camelia Crăciun

Conferențiar dr. Sabina Draga

Conferențiar dr. Maria Irod

Lector dr. Raluca Andreescu

Lector dr. Aliona Bivolaru

Lector dr. Dragoș Jipa

Lector dr. Alexandra Nicolaescu

Lector dr. Dușița Ristin

Lector dr. Valentin Săndulescu

Lector dr. Melania Stancu

Lector dr. Roxana Voicu

Lector dr. Diana Yüksel

Secretar de redacție:

Prof. dr. habil. Alina Tigău

Numărul curent poate fi consultat integral AICI.

BOOK OF ABSTRACTS

Literatură și Studii Culturale:

Lingvistică:

Traducerea romanului 潮騷 Shiosai (Tumultul valurilor) de Mishima Yukio din limba japoneză în limba română și dimensiunea cultural-civilizațională

Beatrice-Maria Alexandrescu^[1]

Rezumat: Scopul acestei lucrări este acela de a analiza modul în care sunt oglindite elementele culturale nipone în traducerea în limba română a romanului 潮騷 Shiosai de Mishima Yukio. Relația dintre text și frecvența notelor de subsol contribuie la înțelegerea realității Celuilalt, a diverselor nuanțe care îi definesc manifestarea, având și un rol instructiv. Un termen prezent în varianta în limba originală în cadrul unei note de subsol îl reprezintă pe Celălalt în starea sa pură, nefiltrată, cititorul având astfel șansa de a intra în contact direct cu acesta, părăsind pasivitatea și trecând în ipostaza de lector activ, atent, conștient de existența traducerii respective. Totodată, notele de subsol, dincolo de faptul că redau diferența, subliniind implicit distanța dintre cultura căreia îi aparține cititorul limbii țintă, au rolul de a-l apropia pe acesta de cultura sursă, rezultând un joc al distanței și al apropierii care îmbogățește experiența lecturii.

Cuvinte-cheie: alteritate, traducere literară, Mishima Yukio, culturem, literatură japoneză

LES NATIONALITÉS MULTIPLES DE DORA D’ISTRIA. QUESTIONS BIOGRAPHIQUES

Andrici (Plaiasu) Aura Madalina^[2]

Cet article met en évidence la question sur les nationalités multiples de Dora d’Istria, une femme célèbre au XIXe siècle, qui attire l’attention de la société non seulement par ses écrits impressionnants, mais aussi par la pluralité de ses identités nationales. Le sujet reste même aujourd’hui controversé pour les critiques parce que la femme de plume mentionne et essaye de revendiquer ses identités nationales multiples dans l’œuvre qu’elle écrit. Grâce à l’étude biographique de Dora d’Istria, on découvre les sources différentes de ses origines.

Mots clés : Identité nationale, Controverses, Études, Voyage, Mariage

LIN SHU ȘI TRECEREA SPRE MODERNITATE ÎN LITERATURA CHINEZĂ DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

Cătălina Bălan^[3]

Rezumat: Lucrarea Lin Shu și trecerea spre modernitate în literatura chineză de la începutul secolului al XX-lea propune o analiză a eseului autobiografic Biografia lui Lenghongsheng publicat de cărturarul chinez Lin Shu, relevând elementele de modernitate și clasicitate care se regăsesc în acesta și care reflectă poziția pe care și-a asumat-o autorul în cadrul mișcărilor de modernizare a Chinei de la începutul secolului al XX-lea. Deși acesta urmează modelul literaturii clasice, se pot observa și anumite elemente de modernitate, ceea ce justifică încadrarea lui Lin Shu într-o etapă de tranziție de la literatura clasică la literatura modernă, în concordanță cu atitudinea sa manifestată public în polemicile legate de reformarea limbii și literaturii.

Cuvinte-cheie: autobiografie, modernizare, tradiție literară, perioadă de tranziție, traducere

Arborele vieții în Antichitatea greco-latină

Alexandra Maria Bica[4]

Rezumat: Scopul lucrării mele este de a evidenția imaginea arborelui vieții în spațiul Antichității greco-latine, pornind de la perspectivele care se raportează la ciclul biologic și ajungând la funcțiile sale religioase. Voi încerca să identific prezența arborelui în spațiul greco-latin, dând o posibilă explicație cu privire la dificultatea identificării acestei imagini. Totodată, raportarea la cadrul social și religios va constitui un important punct în analiza propusă. Pentru a ilustra teza, voi analiza câteva pasaje din literatura greacă, respectiv cea latină, încercând să pun în evidență diferitele valori și funcții ale arborelui vieții. Astfel, pentru spațiul grecesc, voi analiza o selecție de texte aparținând lui Homer și Hesiod, urmând ca pentru spațiul latin să analizez un pasaj din Aeneis. Concluzia la care voi ajunge după cercetarea pasajelor mai sus amintite va deschide o cale spre literatura Evului Mediu, dar și spre valorile pe care le va primi pădurea în aceste opere.

Cuvinte cheie: arborele vieții, literatură greco-latină, idei religioase

PERIPLU PRIN CAMERA LUCIDĂ A LUI ROLAND BARTHES. O FOTOGRAFIE A DOLIULUI

Bîrlă Andreea-Teodora^[5]

Rezumat: Știința fotografică a fost teoretizată de semiologul și eseistul Roland Barthes la sfârșitul secolului al XX-lea, prin lucrarea care a schimbat complet domeniul interpretării imagistice, La chambre claire. Note sur la photographie. Articolul vizează identificarea și analiza unor concepte barthesiene pentru a surprinde modalitatea în care fotografia și doliul semnează un contract permanent în domeniul vizualului reprezentat sub forma reminiscenței simulate. Proiectarea lucrării actuale fixează ca obiectiv redactarea propriei clasificări schematice, orientată către formele doliului pe care existența umană le marchează îndeaproape de-a lungul traseului său. Componentele critic-subiective ale articolului iau în considerare înglobarea unei taxonomii autentice în corpul teoretic al unuia dintre semiologii care au modificat permanent percepția asupra fotografiei în calitate de artă, dar mai ales în calitate de știință.

Cuvinte cheie: fotografie, doliu, spectru

CAITLIN DOUGHTY’S COSMOPOLITANISM IN SMOKE GETS IN YOUR EYES AND FROM HERE TO ETERNITY. CULTURAL CONVERSATION AND DEATH ACCEPTANCE

 Cristina-Mihaela Botîlcă^[6]

 Abstract: In the twenty-first century, cosmopolitanism is associated with cultural conversation. This bond can be closely observed in texts that discuss death acceptance, such as Smoke Gets in Your Eyes and From Here to Eternity, written by Caitlin Doughty, the mortician who started the death positivity movement. The aim of this study is to analyse how cosmopolitanism appears in these two creative nonfiction books and how it is connected to cultural conversation as the catalyst behind death acceptance. I will focus on partial cosmopolitanism and cross-cultural conversation; both are attitudes that characterize Doughty’s discourse. This study is important because Doughty is a new American author whose books have not yet been analysed in terms of technique and style, especially in connection with cosmopolitanism—not as a political ideology, but as an attitude towards death and the lack of meaning behind it in the Western world.

Key words: partial cosmopolitanism, cultural conversation, death acceptance, death positivity, Caitlin Doughty.

„ASIMILAREA” ȘI „ANEXAREA” CULTURII GRECEȘTI ÎN TĂLMĂCIRILE BLAGIENE

Clinciu Ioan-Sebastian^[7]

Rezumat: Întâia parte a studiului nostru o dedicăm unei incursiuni în traductologia blagiană, la baza căreia întrezărim o temelie filosofică. Tălmăcirile blagiene, deși vădesc un pătrunzător spirit filologic, se clădesc mai degrabă pe-o viziune filosofică asupra culturii. Și cum înjghebarea oricărei culturi atârnă de-o unitate stilistică, apanaj al acesteia, operelor zămislite într-un mediu cultural bine circumscris li se imprimă ca atare un stil operant propriu. Astfel vom lua seamă că actul traducerii, în traductologia blagiană, este unul profund etnocentric, presupunând „asimilarea” și „anexarea” culturală a materialului tradus. În a doua parte vom analiza tălmăcirea blagiană a trei poeme grecești – Lauda păcii, Primăvara, Greer. Punând alături tălmăcirea și textul în original, observațiile noastre vor adăsta asupra elementelor ce dau mărturie despre „asimilarea” și „anexarea” substanței culturale grecești în versurile care, conform traducătorului, au devenit ale lui. Vom observa cu acest prilej mijloacele prin care „stilul” grecesc se întrețese cu cel românesc.

Cuvinte cheie: traductologie, etnocentrism, filosofia culturii, lirica greacă

MOYENS DE TRANSPORT ET HYPOSTASES DU VOYAGE EN CARRIOLE DANS LA PROSE FRANÇAISE DE LA PREMIERE MOITIÉ DU XIX^e SIÈCLE

Nicu Diaconiuc^[8]

Résumé : Avant l’inauguration des chemins de fer pour les passagers, en 1837, les voyageurs par voie terrestre n’avaient que deux choix : le cheval ou les véhicules à traction animale. Même après cette date, en dépit de l’extension du réseau de chemins de fer, l’usage des véhicules hippomobiles a longtemps gardé sa suprématie. Cet article propose une incursion dans le charmant voyage en carriole à travers les plus belles pages de la prose française du XIX^e siècle, en sautant de la malle-poste dans la charrette et du carrosse dans le landau. Après avoir cabriolé par des pages jaunies de La Comédie humaine ou Les Misérables, après avoir quitté les cours des hôtels luxueux pour se rendre aux faubourgs infâmes, la destination finale sera la Moldo-Valachie, où nous amène un voyageur largement inconnu, Stanislas Bellanger, qui souhaite immortaliser le véhicule qui a changé sa vie : Le Kéroutza.

Mots clés : déplacement, route, culture matérielle, homme-objet, voitures hippomobiles

TEORIILE CONSPIRAŢIEI, ÎNTRE DISCURS PARANOID ŞI FORMĂ DE CUNOAŞTERE

Dobrei Ramona Loredana^[9]

Abstract: Teoriile conspirației au devenit parte integrantă a lumii în care trăim, un concept foarte uzitat, însă nu suficient de bine înțeles în profunzimea sa,  relativ la implicațiile pe care le are în societatea contemporană. Lucrarea de faţă își propune să definească principalele concepte ale acestei ecuații – ce este o conspiraţie, cine sunt conspiratorii, şi care este scopul lor, ce presupune discursul conspiraţionist;  să discute pe larg acest fenomen complex, numit „teoria conspirației”,  concentrându-se pe felul în care s-a transformat acest tip de discurs de-a lungul timpului – de la discurs paranoid la formă legitimă de cunoaştere, să explice cum funcționează teoriile conspirației, și unde se situează ele în postmodernitate – la marginea societății, sau în mainsteam. Urmărind această metamorfoză epistemologic, discursul va fi analizat prin lentilele studiilor culturale, teoriile conspiraţiei regăsindu-se la intersecția mai multor discipline și, oferind o posibilă explicație – alternativă – pentru diferite evenimente istorice, politice,  sociale, economice.

Cuvinte Cheie: teoria conspiraţiei, discurs paranoid, (formă de) cunoaştere

DESPRE ROLUL LITERATURII – O LECTURĂ ECONARATOLOGICĂ A ROMANULUI LINGSHAN DE GAO XINGJIAN

Ioana Clara Drugă (Enescu)^[10]

Rezumat: În romanul Lingshan, Gao Xingjian descrie o lume în care natura este tot mai grav afectată de intervenția umană. Călătoria în sudul Chinei este redată din numeroase perspective: antropologică, etnografică, sociologică, filosofică și chiar jurnalistică. Pentru scriitorul care își părăsește țara definitiv în anii ‘80, literatura este un discurs ce presupune subiectivitate, autenticitate, explorare a lumii, dar, mai ales, a sinelui. În lucrarea mea, analizez romanul din perspectivă econaratologică, urmărind două planuri: strategiile narative utilizate de scriitor și dimensiunea ecologică a textului. Concluzia la care ajung este că observațiile de factură ecologică sunt inserate într-un text în care natura nu este niciodată doar un decor, ci o lume cu foarte multe straturi, la a căror descifrare contribuie tradițiile populare, daoismul, budismul, poeziile și cântecele populare, fragmente din istoria Chinei și oamenii întâlniți de narator în lunga sa călătorie. Lingshan este un roman încadrabil ecoficțiunii, descriind lumea drept un tot în care omul este doar o parte a unei rețele naturale pe care o afectează cu fiecare gest.

Cuvinte cheie: ecocritică, econaratologie, literatură chineză contemporană.

LA REPRÉSENTATION DU BOURGEOIS DANS LES « DRAMES BOURGEOIS » DE DENIS DIDEROT

Ana-Maria Figher^[11]

Rezumat: Lucrarea de față își propune să analizeze elementele care sunt asociate burgheziei din cele două opere dramatice ale lui Denis Diderot, Le Fils Naturel și Le Père de Famille, scrise în 1757, respectiv 1758. Inițial, ne-am oprit asupra acestor drame deoarece Diderot este considerat inventatorul dramei burgheze, dar ceea ce ne-a atras mai departe atenția a fost faptul că, la prima vedere, reprezentarea burghezului în aceste texte este una mai degrabă ambiguă. Astfel, în cercetarea noastră am luat drept punct de plecare lucrarea lui Franco Moretti, The Bourgeois: between literature and history, în care acesta evidențiază o serie de trăsături, valori sau atitudini asociate burgheziei. Mai departe, raportând aceste caracteristici generale la piesele lui Diderot, am conturat două teme distincte care să reprezinte interesele asociate burghezului tipic: pe de o parte, munca și averea, iar, de cealaltă parte, familia, viața privată, analizând felul în care personajele se raportează la acestea.

Cuvinte-cheie: dramă burgheză, Diderot

WILLIAM MORRIS – ARTISAN OF BEAUTY IN WORDS AND IMAGES

drd. Maria Cristina Fulop^[12]

Abstract: While researching the Pre-Raphaelite aesthetics the study of William Morris is imperative for the wealth of resources and the change in attitude he entailed through the written and visual works. The aesthetic concepts he shares with his Victorian audiences is very actual and unfortunately less popular with art and literature students than it should be. My aim is to bring forth a synthesis of his creative task, for a better understanding of his legacy in contemporary times. Morris manifested his creative genius in almost all fields traditionally associated with beauty, raising the rank of Lesser Arts and popularizing both elements of decorative arts and everyday attitudes of craftsmen. He worked and created literary works, poetry, design, stained glass, tapestries, financed and founded companies that supported classical architecture, interior design, book illustrations, going to socialist political lectures to support his personal philosophy of supremacy of art in everyday life.

Keywords: Victorian, art, aesthetic, Pre-Raphaelite, beauty

THE GAME OF THE OTHER IN JONATHAN SWIFT’S „GULLIVER’S TRAVELS”

Daniela Grecu (Ghițulescu)^[13]

Abstract: The concept of the other is a way in which authors can be themselves, a way in which they can express their real ideas in a veiled way, without saying them directly, thus challenging the reader to a process of deep thought. The purpose of this article is to highlight this concept of the other and how Jonathan Swift used it in his very complex book, Gulliver’s Travels. The fact that the author used the concept perfectly shows the multiple interpretations of his book, comments and opinions. Conceptually, the other is easily identifiable in his work, and his main features, as formulated by Boia and Levinas, are captured and specified in this article. The fact that Swift is a master of concealment, emphasizing the truth and clarifying personal opinions under the guise of fantastic stories, completely independent of the reality of his society, no longer needs to be demonstrated, but only highlighted with clear examples and concept associations.

Key words: The Other, different, intentionality, stranger

ERIC-EMMANUEL SCHMITT DEVINE PROFESORUL NOSTRU DE SCRIERE CREATIVĂ

Hangu Giorgiana-Daniela^[14] 

Abstract: Numeroși exegeți s-au întrebat care este menirea scriitorului, au dezbătut condiția artistului, l-au privit ca pe un damnat sau l-au așezat pe un piedestal, post mortem i-au ridicat statui, l-au prețuit sau l-au blamat, l-au criticat, valorificat. Alții s-au oprit din punct de vedere analitic asupra destinației scriiturii, pentru a desluși intenția artistului, publicul său, în cazul în care acesta a existat, stilul caracteristic. Acestea nu sunt decât câteva premise inepuizabile care gravitează în jurul conceptului de scriitură, căci timpul se reînnoiește, ridicând la suprafață noi perspective proiectate asupra artei literare. Se cuvine astăzi să ne oprim câteva minute și să cugetăm despre cum scriem astăzi. Tocmai de aceea, ne vom opri asupra unui studiu de caz proaspăt încropit, pe cât de recentă este inițiativa scriitorului Eric-Emmanuel Schmitt de a propune un curs de scriere creativă, prin intermediul proiectului The Artist Academy ^[15].

Cuvinte cheie: scriere, literar, metodă, publicare, autenticitate.

THE SEARCH OF IDENTITY WITHIN THE SHIFTING MASTER – SLAVE DYNAMIC OF LEWIS CARROLL’S ALICE’S ADVENTURES IN WONDERLAND AND NEIL GAIMAN’S CORALINE

Teodora Leon^[16]

Abstract: Throughout this paper, I will be detecting traces of the Hegelian Master – Slave dialectic within Adult – Child relationships from Lewis Carroll’s Alice’s Adventures in Wonderland and Neil Gaiman’s Coraline. The two eponymous protagonists are driven by the impulse to ‘test’ new territories (Wonderland and the Other World) and wield the authority that they wish to possess at all times. One such process showcases them as being incapable of imitating adults or forcefully imposing rules from the real worlds onto the inhabitants of the ‘upside down’ lands. Alice and Coraline, as symbolic Servants, are rather required to pay attention to their identity, develop self-consciousness and resort to personal powers and strategies. Games will prove to be the conquering method, bringing Slaves and Masters on an equal footing, hence the continuous oscillation of these roles. Both instances, in the end, seek inner balance in a world wrapped alternatively in chaos and order.

Keywords: identity, games, self-consciousness, independence, contradiction

ADRIAN SCHIOP CA „SOLDAT”. O ANALIZĂ POSTURALĂ

Adina Luca^[17]

Rezumat: Am ales pentru lucrarea de față să realizăm o analiză a posturii de scriitor a lui Adrian Schiop. Demersul pornește de la conceptul de postură scriitoricească, teoretizat de Jérôme Meizoz, și surprinde felul în care autorul propus se configurează ca postură în spațiul public și mai ales în cel literar. În urma analizei, pe de o parte, am putut să deschidem un scurt demers comparatist, care îi aduce în plan comun pe Adrian Schiop și pe Michel Houellebecq – tocmai prin prisma felului în care cei doi se configurează din punctul de vedere al posturii de scriitor – și, pe de altă parte, am putut observa felul în care se conturează patru tipologii de scriitor pe care Adrian Schiop le (re)prezintă: marginalul, boemul, lăutarul și soldatul. Ordinea în care prezentăm aceste tipologii nu este aleatorie. Prin ea dorim să indicăm inclusiv faptul că gradul de complexitate crește treptat cu fiecare configurație posturală indentificată.

Cuvinte cheie: postură literară, postură polemică, autoficțiune, corporalitate, scriitor-soldat

TEMA MORȚII ȘI MOTIVUL RĂZBOIULUI ÎN POEMELE LUI GARCILASO DE LA VEGA ȘI GUTIERRE DE CETINA

 Indra-Flavia-Elena IOSEF^[18]

Rezumat: Garcilaso de la Vega (1503-1536) și Gutierre de Cetina (1514/1517-1554/1557) sunt doi poeți-soldați renascentiști care au marcat perioada Secolului de Aur spaniol prin operele lor poetice, ilustrând două viziuni artistice asemănătoare în epocă prin împărtășirea unor modele comune: influența filosofică neoplatonică și lirica italienizantă de inspirație petrarchistă și dantescă. În ciuda faptului că îi comparăm, trebuie să precizăm faptul că cei doi poeți nu au același statut în critica literară spaniolă, Garcilaso fiind mult mai apreciat și, în consecință, mai cunoscut în lumea literară castiliană decât Gutierre de Cetina. Această lucrare vine în continuarea celei de anul trecut, iar scopul ei este acela de a adăuga analizei comparative deja inițiate alte două puncte comune între creațiile lirice ale celor doi poeți. Astfel, la tema literară a iubirii și la motivele literare comune deja analizate în lucrarea precedentă (motivul ochilor, al râului și invocarea motivelor mitologice) se adaugă alte două elemente ce îndreptățesc analizarea comparativă a poemelor lui Cetina și lui Garcilaso: tema literară a morții și motivul literar al războiului.

Cuvinte-cheie: Garcilaso de la Vega, Gutierre de Cetina, lirică italienizantă, tema morții, motivul războiului.

Studiu de Caz: Operele ,,De doua mii de ani” și  ,,Cum am devenit huligan” de Mihail Sebastian

Iordache Loredana-Andrada^[19]

Abstract: Închegarea lexicului și a imaginarului violent îndreptat împotriva comunităților evreiești apare ca o schimbare semnificativă in cadrul mentalului colectiv al societății românești în perioada interbelică, atunci când sunt preluate curente ideologice din celelalte state (cu precădere Germania) sau chiar generate unele locale noi. Mihail Sebastian surprinde, în cele două cărți ale sale, modul in care persoane angrenate în mișcările de dreapta, aflate în plin proces de ,,rinocerizare” sub influența personalităților marcante ale vremii, revitalizează ideologia naționalistă, redefinind toate conceptele primare prin prisma ,,pericolului evreiesc” și a prejudecăților rasiale.  În concluzie, se poate admite că acest fenomen de exacerbare a antisemitismului s-a produs și a avut efecte devastatoare asupra comunității evreiești, reușind, în același timp, să producă o diviziune în cadrul societății neevreiești.

Cuvinte Cheie: alteritate, etnocentrism, naționalism, stereotipuri, huliganism

JOCUL LITERAR AL UNOR LUMI CARCERALE

Veronica Isailă^[20]

Abstract: Lucrarea de față are ca scop analiza romanului Cel mai iubit dintre pământeni drept materializare a lumii-închisoare, în care planul esențial al devenirii-marginal este camuflat într-un presupus roman de dragoste, menit să asigure permeabilitatea publicării romanului în contextul cenzurii. Unul dintre rezultatele majore ale prezentei cercetări este prezentarea devenirii minoritare a protagonistului în relație cu societatea supusă controlului, la care se adaugă analiza figurilor parentale ca personaje-simbol pentru lumea realist-socialistă, dar construite ca mize ale subversivului, având implantate subtile note de critică socialistă și devenind, astfel, exemple esențiale pentru regimul erodat din interior. Concluziile cercetării de față constau în faptul că miza romanului Cel mai iubit dintre pământeni este una subversivă, acesta prezentând realitatea socialistă drept un spațiul carceral, care se proiectează la nivelul unei întregi lumi supuse controlului nevăzut, de unde personajele nu pot evada, ci își pot doar construi propriile linii de fugă.

Cuvinte cheie: socialism, subversivitate, lume-închisoare, marginal, deconstrucție.

REFACEREA UNEI IDENTITĂȚI LITERARE. STUDIU DE CAZ: KINDERLAND

Drd. Gabriela-Emilia Merce^[21]

Abstract: În lucrarea de față, urmărim felul în care a evoluat literatura română din Basarabia, fenomen relaționat cu dinamica socială. Literatura scrisă în spațiul basarabean a avut un parcurs diferit față de literatura română din țară, raportându-se în permanență la două modele culturale și literare: cel românesc și cel rus.Referitor la proza actuală scrisă de scriitori basarabeni, aceasta se construiește în jurul unor teme și motive precum istoria, copilăria, memoria, satul, mama etc, definind discursul narativ al acestora sub aspect tematic. Romanul Lilianei Corobca Kinderland evidențiază copilăria văzută ca mijloc de redare a unei lumi polimorfe, dialogul lume marginală/periferică – lume centrală, experiențe trăite – experiențe imaginate, într-un context în care memoria are o funcție de reordonare a lumii. În definitiv, proza actuală scrisă de scriitorii basarabeni evidențiază prezența unor traume care contribuie la crearea unei identități fluide.

Cuvinte-cheie: literatura română din Basarabia, caracter sincopat, proza actuală, copilăria, identități literare

MONSTROSITY OF NATURE, MONSTROSITY OF WORD: THE POST-STRUCTURALIST DIMENSION OF LANGUAGE IN MARY SHELLEY’S FRANKENSTEIN

ANDREEA GABRIELA MOISE^[22]

Abstract: The present article explores the concept of monstrosity in Mary Shelley’s novel Frankenstein, in accordance with the ideas expressed by Jean-Jacques Rousseau in his Essay on The Origin of Languages, Jacques Lacan’s theorisation of the mirror stage, as well as Jacques Derrida’s discussion on Rousseau’s perceived impurity of written language. Language provides the monster with the means of being regarded as human, but this acceptance remains perpetually marred by méconnaissance. By analysing the linguistic acquisition performed by the gifted monster, human capability is correlated with inherent monstrous ontology, provided that the firm delimitation between humanity and monstrosity – as irreconcilable standards of being – are questioned. Throughout a complex process of acquiring language in its spoken, as well as written form, the monster falls from the Rousseauian state of nature into murderous revenge, corrupted by the written word of his readings and maddened by an arbitrarily determined exclusion from humanity.

Keywords: monstrosity, human nature, méconnaissance

LITERATURA PENTRU COPII ÎN PERIOADA COMUNISTĂ. ELEMENTE ESOPICE ÎN TEXTELE LUI OCTAV PANCU-IAȘI

Mona-Mădălina Mîrza^[23]

Rezumat: Articolul de față urmărește modul de formare al literaturii destinate copiilor, luînd ca obiect de studiu volumul postum Mai e mult pînă diseară al autorului Octav Pancu-Iași. Analiza textelor urmărește cu precădere construcția universului ficțional raportat la ideologia de stat din perioada comunistă, construcția identității copilului-adult și chestionarea elementelor de detaliu care au rolul de a contexualiza spațial, temporal și social textele, dar care pot fi interpretate ocazional și ca elemente de subversiune.

Cuvinte cheie: ironie, comunism, realism socialist

FASCINAȚIA EXOTICULUI ȘI CONSTRUCȚIA IDENTITARĂ ÎN IMAGINARUL ROMANTIC. POEMELE SUDICE DE A.S. PUȘKIN

Mihaela Munteanu^[24]

Abstract: The present paper aims to analyse Alexander Sergeyevich Pushkin’s Romantic poems, written during his exile in the southern Russian Empire, poems of otherness and exoticism. To begin with, The Prisoner of Caucasus introduces the idea of otherness by portraying the educated foreigner who finds himself in the middle of circassians’ untamed world. The Fountain of Bakhchisaray pursues the idea by means of an unfulfilled love, the protagonist experiencing a sense of placelessness between West and East. The last poem of the trilogy is The Gypsies, where Aleco, the main character, intends to be integrated into the oriental society of gypsies, although preserving characteristics of the West. The main theme of these works is the search for identity and the subversion of the others’ image. Pushkin succeeds in illustrating the similarities of these characters, who are constantly longing for inclusion, while neglecting their universal atributes that would form a homogeneous society.

Key-words: otherness, exoticism, identity, integration

CORPORATE IDEOLOGY, DISCOURSE AND THE SUBJECT IN JORDAN BELFORT’S THE WOLF OF WALL STREET

Vlad-Eugen Neagu^[25]

Abstract: The foremost aim of this paper is the analysis of ideology and discourse present in Belfort’s company, Stratton Oakmont. Starting from the general ideological framework of the times, I will be analyzing whether the firm possesses a distinctive organizational culture that diverges from it, and the ways it builds a proprietary ideology and aesthetic. Secondly, the analysis of the subject as a split entity opens up opportunities to discuss Belfort’s self-construction, both as the main character of the novel, and its author. This division of the self allows inquiries into Belfort’s construction of his image in the autobiographical novel, and also the purpose of the novel as a cultural product in furthering the pervading neoliberal ideology.

Key words: corporate ideology, corporate aesthetics, commodity fetishism, split subject

L’intÉgration du savoir pratique dans la fiction romanesque chez Madame de Genlis

Alexandra Oancea^[26]

Abstract: The aim of the present article is to illustrate the renewal of the encyclopaedic tradition of the maison rustique by combining the scientifical knowledge with the fictional narrative frame. Madame de Genlis’s didactic novel presents an emigrate family returning home after the French Revolution. In need of rebuilding their life, the family learns from scrap the how to illustrated in the manuscript read by the patriarchal figure of Volnis. Illustrating the sources of documentation, the approach of literary themes, the research of exhaustivity into the fiction, we are looking to exemplify the harmonious practical integration of the scientifical instruction in the work of Madame de Genlis.

Keywords: practical education, fictional narrative frame, encyclopaedical exhaustivity, youth stories

PE ARIPI LATINO – JAPONEZE

Denisa-Maria Radu^[27]

Rezumat: Japoneza și Latina sunt limbi cu desăvârșire diferite din punct de vedere lingvistic, foarte depărtate sunt și culturile pe care le susțin. Totuși acestea se întîlnesc punctual, din vreme în vreme, ori se opun una alteia într-un chip semnificativ. Scopul articolului nostru este de a reliefa evoluția motivului păsării în câteva opere de renume aparținând celor două culturi, având în vedere mai multe planuri: al motivului păsării ca mesager erotic, intermediar între îndrăgostiți, captator al iubirii unuia dintre îndrăgostiți și îndrăgostit metamorfozat. „Pasărea Lesbiei”, psittacus ovidian și cocorul japonez reprezintă centrul de greutate al lucrării, iar tema iubirii – liantul dintre cele trei motive literare. Deși „desenate” de un condei diferit, conform specificului național, pasărea își păstrează conotația meliorativă și valoarea de simbol erotic. Catullus, Ovidius și autorii anonimi ai basmelor nipone păstrează de-a lungul operelor o viziune care împărtășește aceeași credință, aceea a unei iubiri ce prinde aripi.

Cuvinte cheie: aripă, epitaf, exotism și iubire

PIOS ERRARE PER LUCOS: SPAȚIUL SACRUDE CREAȚIE AL POEZIEI HORAȚIENE PRIN PRISMA UNEI ANALIZE COMPARATIV-SEMANTICE

Ionuț Raicea

Rezumat: Societatea romană a fost îndelung interesată de raportul dintre om și spațiu, cu accent pe contrastul dintre avantajele și dezavantajele traiului urban față de cel rural. Poetul augustan Horatius aduce o contribuție personală acestei teme prin creionarea limitelor unui al treilea spațiu, pe care îl vom denumi spațiul sacru al creației poetice. Dezvoltând observațiile cuprinse în literatura de specialitate prin intermediul unei analize comparativ-semantice, vom observa trăsăturile definitorii ale acestui spațiu, precum și modul în care spațiul legitimează creația poetică horațiană de tip liric. În concluzie, semantismul lexemelor trimit către o lume ezoterică, deschisă numai celor inițiați, din care poetul se poate inspira fără a tinde către reflecții filosofice; nerespectarea acestei reguli atrage de la sine depărtarea de spațiul sacru al creației poetice.

Cuvinte-cheie: Horatius, spațiu, creație poetică, supranatural, rus / urbs.

THE SAVAGE ENGLISH: EXILIC EXPERIENCE IN HENRY NEVILLE’S THE ISLE OF PINES

Raluca-Rebeca Rădulescu^[28]

coordinated by Assoc. Prof. Maria-Sabina Draga Alexandru

Abstract: Henry Neville was an important literary and political figure in the 17th century. He published a series of pamphlets; however, he is best-known for The Isle of Pines, about which literary critics have not arrived at a consensus as to what genre it fits in (utopia, pornutopia, a pamphlet, a hoax, a Robinsonade). The aim of this paper is to analyse how the exilic experience is approached in Henry Neville’s The Isle of Pines, employing Gilles Deleuze’s concept of reterritorialization, noting how it constitutes a criticism to English society, while arguing that, in fact, the text crosses the boundaries of several genres combined.

Keywords: Henry Neville, Deleuze, reterritorialization, The Isle of Pines

L’IMAGINAIRE DE LA COUR ROYALE SARRASINE DANS LES ENFANCES GODEFROI ET LE RETOUR DE CORNUMARANT

ALEXANDRA CAMELIA RIZOIU^[29]

Abstract: The First Crusade has been one of the greatest penetrations of a Christian army in a space different from the one known, marking a point in history which would stimulate the imagination of many poets over the centuries. The aim of this article is to show how two texts of the Old French Crusading Cycle show the Saracen from a different perspective in a historical context extremely impregnated by the crusading spirit. As such, this article will study the way the Saracen society is depicted and the relationships that they establish inside and outside this society, all to exemplify the change of perspective of the anonymous poets.

Keywords: Saracen, society, relationship, crusade, the Other

CONCEPTE DISCURSIVE ÎN AGUDEZA Y ARTE DE INGENIO

Luciana-Alexandra RUSU^[30]

Rezumat: În contextul epocii dominate de poezia gongorină și quevediană, inițiativa lui Baltasar Gracián de a teoretiza stilul literaturii este una care îmbogățește viziunea asupra dominantei baroce. Arte de ingenio, Tratado de la Agudeza (1642), reluată în Agudeza y arte de ingenio (1648), este o artă retorică ce operează cu instrumentarul de analiză propriu epocii, reînnoind astfel experiența clasicilor. În diagnosticarea taxonomiei alcătuite de Gracián, conceptul ca produs al ascuțimii gândirii omenești este epicentrul sistemului descris de Gracián(arte de ingenio). Lucrarea de față o continuă pe cea de anul trecut prin dezbaterea conceptelor prin care Gracián se raportează la discurs: proporție, improporție, subtilitate, exagerări, paradoxuri, metafora, etc. Gracián  reușește să identifice o constantă a literaturii ermetice din Antichitate și până în epoca lui, care este actuală și în prezent. De aceea, tratatul Agudeza y arte de ingenio constituie o etapă importantă în analiza perspectivelor științifice moderne.

Cuvinte-cheie: Baroc, Retorică și Poetică, Conceptism, Baltasar Gracián, agudeza.

ASPECTE ALE UNIVERSULUI NARATIV DIN PERSPECTIVA UNEI (RE)LECTURI  ÎN ROMANUL PUȘCA DE VÂNĂTOARE DE YASUSHI INOUE

Sabina Maria Sava^[31]

Rezumat: Atât viața, cât și personalitatea personajului masculin din romanul scriitorului japonez sunt reconstruite treptat din trei perspective diferite, ale celor trei femei din viața sa. Întortocheatele cărări ce unesc destinele tuturor personajelor sunt deslușite până la un anumit punct, romancierul utilizând formula romanului epistolar. Cu toate acestea, chiar și după dezvăluirea faptelor, încă persistă un mister, cel legat de singurătatea oricărei ființe umane și de strădania acesteia în căutarea iubirii.

Cuvinte cheie: roman epistolar, instanțe narative, punct de vedere, imagini vizuale, perspectivă feminină

THE INTERPLAY OF INTERTEXTUALITY AND HUMOUR IN JEANETTE WINTERSON’S BOATING FOR BEGINNERS

Ana-Maria Spânu^[32] 

Abstract: The present essay attempts to thoroughly examine the dislocated chronology which appears in Jeanette Winterson’s 1985 novel Boating for Beginners. While the chief focus falls on the intermingling of comical relief and various literary and scriptural voices, the paper also provides a brief analysis of the ways in which Winterson combines postmodernist techniques with modernist tradition. This article explores the ways in which Winterson re-writes the Genesis flood mythos, focusing on themes of creation and re-creation in order to produce a highly-original novel. Parallels with James Joyce’s Ulysses, Orlando by Virginia Woolf and Shakespeare’s Macbeth are established, while the cosmic dimension of time is analysed from the perspective of the polytheistic precursor of Judaism, namely the Canaanite religion. The fact that the book in question has been mostly overlooked by critics speaks for the novelty of the present paper.

Key Words: intertextual humour, gender bias, re-inventing myths, deluge narrative

EROTISM ȘI MELANCOLIE ÎN LIRICA OVIDIANĂ: O ABORDARE ÎN OGLINDĂ

Cristian Ștefan Șimon^[33]

Rezumat: Studiul de față se concentrează asupra celor două mari etape ale liricii ovidiene: poezia iubirii de la Roma și lirica exilului de la Tomis, având scopul de a ilustra faptul că între cele două etape de creație nu există și nu poate fi vorba de vreo „prăpastie” în ceea ce privește stilul poetic, temele și motivele abordate. Pentru a susține ipoteza noastră, ne vom opri asupra unor pasaje semnificative care, odată trecute printr-un filtru analitic, ne vor întări convingerea că între poetica iubirii și cea a exilului există nu doar o armonioasă reciprocitate, ci chiar o adevărată continuitate, ambele elemente dovedind că geniul poetic nu cunoaște limite în spațiu și timp.

Cuvinte cheie: lirică elegiacă, erotism, melancolie.

FIGURA MARGINALULUI ÎN VIZIUNEA LUI F.M. DOSTOIEVSKI ȘI VICTOR HUGO

TEODORESCU DELIA-VERONICA^[34]

coordonator: conf. univ. dr. TETEAN-VINȚELER DIANA

Rezumat: Acest articol are scopul de a analiza în profunzime modurile complexe în care personajele Rodion Raskolnikov și Jean Valjean sunt afectate de eticheta de marginal al societății, și, în același timp, de a constitui o analiză a teoretizării lui Victor Hugo, respectiv a lui Fiodor Mihailovici Dostoiesvki asupra condiției crimei și a criminalului. De asemenea, aceste două teme, a marginalizării, respectiv a crimei, se reunesc în analiza relației dintre protagoniști cu aparatul statal de justiție, un factor prim al procesului de marginalizare. Totuși, în cadrul relației dintre protagoniști și faimoșii detectivi Javert, respectiv Porfiri Petrovici există o simbioză, deoarece ambii polițiști contribuie în același timp la marginalizarea protagoniștilor, cât și la aducerea acestora în centru.

Cuvinte cheie: marginal, centru, crimă, statut social, aparatul statal de justiție

IMAGINEA FEMEII MURIBUNDE ŞI LIMBAJUL MATERN DIN POVEŞTILE LUI EDGAR ALLAN POE – REMINISCENŢELE UNEI COPILǍRII DAMNATE

Alexandra Tomșa^[35]

Rezumat: Acest articol urmǎreşte modul ȋn care Edgar Allan Poe a fost expus morţii ȋncǎ de la o vârstǎ fragedǎ, o datǎ cu trecerea ȋn nefiinţǎ a mamei sale, Elisabeth Arnold, bolnavǎ de tuberculozǎ. Imaginea mamei muribunde se va extinde cǎtre alte fiinţe dragi ale lui Poe, respectiv mama sa adoptivǎ, Frances Allan, prietena mamei sale, Jane Stanard, și soţia lui Poe, Virginia Clemm. Potrivit biografilor Daniel Hoffman şi Marie Bonaparte, Poe va imortaliza imaginea mamei sale muribunde ȋn personaje feminine supranaturale precum Ligeia, Morella, Madeline din Căderea casei Usher şi Berenice.În multe din poveştile sale, Poe ȋncearcǎ sǎ recreeze limbajul matern pe care acesta nu poate sǎ ȋl descifreze; cu fiecare ȋncercare de a ȋngropa imaginea mamei decedate sub forma unui alt personaj feminin, acest personaj va renaşte ȋnlocuind limbajul logos-ului cu cel al supranaturalului. Ȋn Filosofia compoziției Poe afirmǎ cǎ doreşte sǎ obţinǎ un efect artistic caracterizat printr-un ȋnţeles nelimitat, ȋnsǎ ȋn poveşti precum Eleonora, Ligeia, Morella povestitorul ȋnfruntǎ un limbaj inaccesibil, specific imaginii mamei muribunde. Poe se va ȋntoarce mereu ȋn pântecul-mormânt al mamei, atras mai mult de limbajul nonverbal decât de absenţa fizicǎ a acesteia.

Cuvinte cheie: muribund, imagine maternǎ, limbaj nonverbal, supranatural

LA QUERELLE DU CID (1636) OU L’APPARITION D’UNE NOUVELLE DOCTRINE LITTÉRAIRE

Ulea Anastasia^[36]

Résumé : Historiquement parlant, le XVII^ème siècle comporte une multitude de changements de paradigme culturel. L’infiltration des éléments du politique dans la sphère de la vie artistique laisse des traces notables dans les œuvres, traces qui ont influencé considérablement le destin de la littérature française ultérieure. Le but de cet article est de contribuer à une image d’ensemble sur les métamorphoses sociales et culturelles de la période en question, ce qui n’est pas possible sans étudier toutes les facettes d’un événement mémorable de l’époque que les critiques nomment « La Querelle du Cid ». Ample du point de vue de son étendue temporelle, La Querelle a pour épicentre l’une des pièces de Pierre Corneille, mais le facteur déclencheur est un vers contestable du poème  Excuse à Ariste, publié immédiatement après la représentation du Cid. Je me propose d’aborder objectivement le déroulement de cette dispute et les enjeux politiques et sociaux qui ont entretenu le conflit vif, sans omettre les œuvres qui ont influé son cours. Bien entendu, je veux souligner les directions principales que cette Querelle a engendrées sur le plan de la littérature française, tout en insistant sur les principes promus par la doctrine classique qui connaît une évolution appréciable à l’époque.

Mots-clés : Pierre Corneille, Querelle du Cid, règles, doctrine classique, Académie française.

PRECONCEPȚII ȘI STEREOTIPURI LEGATE DE FEMINITATE ȘI MASCULINITATE ÎN WHEN WE HAVE SUFFICIENTLY TORTURED EACH OTHER DE MARTIN CRIMP, O REINTERPRETARE MODERNĂ A ROMANULUI LUI SAMUEL RICHARDSON PAMELA

Irina Vasile^[37]

Rezumat: Acestă lucrare își propune să discute preconcepțiile și stereotipurile legate de cele două sexe, având ca punct de referință piesa dramaturgului britanic contemporan Martin Crimp, When We Have Sufficiently Tortured Each Other, o adaptare a romanului lui Samuel Richardson din secolul XVIII, Pamela. În ilustrarea acestui subiect, vor fi prezentate următoarele aspecte: ideea de adaptare a unei opere literare; schimbările necesare în tranziția de la romanul lui Richardson la adaptarea realizată de Crimp; jocul de roluri, principiul pe care funcționează piesa; stereotipurile legate de feminitate și masculinitate, fetișizarea violenței, sexualitatea și lupta pentru dominanță și control. Astfel, va fi vizibil faptul că refuzul unei femei de a își dărui corpul a trecut de la a fi văzut ca o apărare a virtuții și o lecție de moralitate, la a reprezenta pur și simplu ideea că o femeie are alegerea de a face orice dorește cu corpul său.

Cuvinte-cheie: stereotip, feminitate, masculinitate, sexualitate

POETICA OCAZIONALĂ, ÎNTRE PUTERE POLITICĂ ȘI PUTERE DE CREAȚIE

Flavia Elena Silvana Vendetti^[38]

Abstract: Articolul își propune, pornind de la poezia ocazională a lui Statius și a lui Lorezno de’ Medici, să analizeze modul în care puterea politică exercitată de Domitianus și de Lorenzo de’ Medici asupra societăților latină și renascentistă italiană au influențat nu doar crearea imaginii publice a celor două figuri istorice, dar și creația artistică a fiecărei perioade. Pornind de la modul în care poezia ocazională preia din imaginile, stările și contextele societății contemporane, creând în acest mod o oglindă a contemporaneității, analiza are în vedere extragerea acelor referințe de tip politic prezente în cele două poezii selectate, având ca scop determinarea modul în care relațiile politice, imaginea publică și contextul social determină creația literară. Eseul se încheie cu o scurtă reflecție cu privire la modul în care cele două poezii, cu toate că îndepărtate temporal și scrise de poeți în poziții sociale diverse, produc scrieri asemănătoare, cu finalități sociale asemănătoare.

Cuvinte cheie: Lorenzo de’ Medici, Statius, poezia ocazională, propagandă culturală

CODE-SWITCHING ÎN LIMBAJUL SUPORTERILOR SPORTIVI DIN CASABLANCA

Bianca Brandea^[39]

Abstract: Prezenta lucrare are ca scop observarea contextelor și motivațiilor suporterilor sportivi din Casablanca în utilizarea procedeului lingvistic de code-switching. Suporterii sportivi asupra cărora s-a desfășurat studiul în cauză sunt tineri susținători ai clubului sportiv Raja Club Athletic din Casablanca. Aceștia utilizează varietatea de arabă marocană specifică zonei Casablanca în discursurile de zi cu zi, însă contactul lor cu alte limbi este favorizat de diverși factori precum emigrarea, studierea evenimentelor și manifestărilor sportive din Europa, accesul la internet, urmările istoriei coloniale etc. Alegerea codurilor este, de cele mai multe ori, motivată de scopul mesajului pe care suporterii sportivi intenționează să îl transmită. Limbile romanice predomină în exprimarea intenției de aderare la comunitatea ultra’ europeană, în timp ce limba engleză este cel mai des aleasă pentru exprimarea mesajelor de protest. 

Cuvinte-cheie: code-switching, multilingvism, sport, libertate de exprimare, arabă marocană.

FORME VERBALE NONFINITE ÎN VARIETATEA NOGAI DOBROGEANĂ

Leyla Cheamil^[40]

Abstract: În această lucrare prezint formele verbale nonfinite existente în varietatea nogai dobrogeană: infinitivul, gerunziul și participiul. Scopul lucrării este descrierea celor trei forme nepredicative, cu prezentarea comportamentului fiecăruia și a gradului de asemănare cu cele din limbile înrudite. În varietatea nogai vorbită în Dobrogea, infinitivul nu prezintă flexiune de persoană și număr și nu ancorează acțiunea din punct de vedere situațional și temporal. Participiul are un comportament verbal și adjectival în grade diferite, iar gerunziul, care prezintă un comportament verbal și adverbial, exprimă acțiuni simultane sau non-simultane, oferind informații despre tipul de eveniment, scop, cauză, condiții, consecințe, moduri de realizare.

Cuvinte-cheie: nogai, infinitiv, gerunziu, participiu

1„hL’IMPLÉMENTATION DU CADRE EUROPÉEN COMMUN DE RÉFÉRENCE POUR LA LANGUE ARABE

Eduard Bogdan Cojanu^[41]

Résumé : Le Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues (CECRL) est un instrument dont l’utilisation dépasse les frontières européennes. Le but de cet article est d’observer la situation pour la langue arabe quand on souhaite implémenter un tel instrument pour cette langue. Il y a beaucoup de motifs pour implémenter le Cadre pour la langue arabe comme le fait que celui-ci pourrait établir des buts et des objectifs clairs pour l’apprentissage de cette langue et aussi mettre en évidence les compétences nécessaires pour les atteindre. Le domaine de l’évaluation des étudiants pourrait aussi en profiter. Quand même, les essais entrepris jusqu’à présent pour rendre tout cela possible sont assez modestes et ne sont pas basés sur des recherches claires. C’est évident que le principal problème qui doit être dépassé est celui de la diglossie (phénomène qui caractérise la situation linguistique arabe) et qu’il s’agit plutôt de la création d’un cadre que d’une implémentation.

Mots clés : Cadre Européen, arabe littéraire, diglossie.

PREZENȚA VERBULUI „A MURI” ÎN CADRUL UNEI EXPRESII, INDICĂ ÎNTOTDEAUNA MOARTEA? STUDIU PARALEL ÎNTRE LIMBILE NEOGREACĂ, SPANIOLĂ ȘI ROMÂNĂ

Costea Iuliana^[42]

Abstract: Pornind de la ideea că prin cuvânt înțelegem asocierea acestuia cu un anumit sens și că frazeologia cercetează unitățile sintagmatice care se opun grupurilor sintactice libere, având o natură semantică consacrată, în cele ce urmează vom cerceta natura semantică a unității lexicale /a muri/ în cadrul locuțiunilor și expresiilor în limbile română, neogreacă și spaniolă. Studiul nostru va porni de la identificarea grupurilor sintactice în care unitatea noastră lexicală își menține natura semantică, va continua cu identificarea cazurilor în care deși apare ca imagine declanșatoare în cadrul unei unități sintagmatice frazeologice, sensul ei nu are nici o legătură cu cel la care ne așteptam inițial și se va încheia cu paralelismul asupra echivalenței sau neechivalenței lexicale și semantice între cele trei limbi menționate. De pildă, expresiile a muri de râs, /pethéno sta ghélia/ și morir(se) de risa prezintă echivalență semantică și lexicală în cele trei limbi, contextul fiind metaforic.

Cuvinte cheie: /a muri/, frazeologie, română, neogreacă, spaniolă.

CONCEPTUL DE FRAZEOLOGISM BIBLIC, CU APLICAȚII LA LIMBILE ROMÂNĂ ȘI POLONĂ

Drd. Irina-Marinela Deftu

Rezumat: În cadrul acestei lucrări, ne propunem să analizăm din perspectivă interlingvistică conceptul de frazeologism biblic, cu aplicații la limbile română și polonă, având în vedere profilul cultural-cognitiv al conceptului de frazeologism în cele două culturi. Atât comunitatea lingvistică românească, cât și cea poloneză își creează un sistem conceptual propriu, pe care îl verbalizează. Având în vedere concepția humboldtiană asupra problemei cum se manifestă limbajul în formele specifice care ne stau la dispoziție ca limbi istorice (limba română și limba polonă, în cazul nostru), limba reprezintă mediul în care omul ca individ, dar și comunitatea însăși își configurează o concepție proprie despre lume. Conform concepției humboldtiene, fiecare limbă trebuie descrisă din propriul său punct de vedere, evidențiindu-se, astfel, atât diferențele dintre limbi, dar și analogiile de structură între sistemele lingvistice.

Cuvinte-cheie: analiză comparată, frazeologism, semasiologie, traducere, text biblic.

ASPECTE LINGVISTICE ȘI SOCIOLINGVISTICE ALE FEMINITIVELOR ÎN LIMBILE UCRAINEANĂ ȘI ROMÂNĂ

Sebastian-Virgil Dincă^[43]

Rezumat: Scopul articolului este reprezentat de analizarea fenomenului cunoscut drept „nume feminine”, „cuvinte feminizate” sau feminitive (termen internațional regăsit și în limba română). Analiza în cauză este de natură atât lingvistică, cât și sociolingvistică, făcându-se adesea referire la statutul anumitor grupuri sociale (mai ales a celor minoritare) și a impactului pe care concepțiile patriarhale îl au asupra lor. Din articol reiese că feminitivele sunt tratate fie cu indiferență, fie cu reticență de cele mai multe ori; ele sunt o categorie de cuvinte „nou-introduse”, percepute drept invadatori ai unei limbi. Cel mai adesea, atitudinea față de feminism și liberalism este asemănătoare, dacă nu chiar aceeași, cu atitudinea față de clasa cuvintelor feminizate. În ciuda împotrivirilor, feminitivele au reușit să-și găsească calea și în câteva dintre țările est-europene și au devenit tot mai dezbătute în acest areal aflat la intersecția dintre Occident și Orient. Progresul social și tehnologic oferă multe avantaje celor care promovează adoptarea și utilizarea termenilor feminizanți, fapt care nu poate fi decât îmbucurător, întrucât un limbaj care să facă mai vizibilă prezența femeilor și a celor care se identifică astfel era necesar de foarte multă vreme.

Cuvinte cheie: incluziune, feminitive, sufixare, feminism, ortografie, vizibilizare

TRANSLATION ERRORS AND LINGUISTIC VALIDATION OF VOCABULARY RELATED TO COVID-19 FROM ENGLISH INTO ROMANIAN

DUMITRAN ANGELA-LILIANA[44]

Abstract: The COVID-19 pandemic has lead, among others, to a global translation challenge because of the dominance of English-centric mass communication. The aim of the present paper is to explore in greater details the vocabulary related to coronavirus, in order to contribute to the development of a conceptually and semantically valid Romanian version of English coronavirus-specific vocabulary. Medical information and mass-media content need to be processed and translated with accuracy, in short period of time, reason why Neural Machine Translation has become a crucial tool. The motivation behind the need to explore the vocabulary related to coronavirus that is translated from English into Romanian by Machine Translation is to address the paucity of linguistic resources used to translate the terms adequately. From the authorities’ declarations and national public health materials, over 50 terms were collected. They are translated from English into Romanian by Google Translate and analysed for translation errors.

Keywords: Machine Translation, translation errors, COVID-19 terminologies, multilingual crisis communication, vocabulary acquisition

CONCEPTUAL METAPHOR IN IDIOMS WITH CÉU / TERRA AND CER / PĂMÂNT A COMPARISON BETWEEN PORTUGUESE AND ROMANIAN

Iosif Mara Alexandra ^[45]

Abstract: This research is a is part of the investigation carried out in the degree thesis entitled Conceptual metaphor in idioms with céu and terra in Portuguese and Romanian. The main purpose is to highlight how conceptual metaphor can be identified in the structure of idioms in Portuguese and Romanian. Through this comparative research we seek to understand the similarities in the construction of idioms that occur due to embodiment, and also highlight the extralinguistic and cultural influences that affect the meanings of phrases. We will see how the compositionality trait supports the decoding of phrases and we will try to find the conceptual path that leads to the roots of the idioms under analysis. Through the comparative approach, we will illustrate how vertical orientation can structure the expression of abstract concepts via concrete objects in a similar way in the two romance languages.

Key words: compositionality, embodiment, conceptual mapping, extralinguistic influence, concrete concepts.

DEUTSCHE FERNSEHSPOTS – ANALYSE AUS INTERKULTURELLER PERSPEKTIVE –

Miruna Ivanov^[46]

Der vorliegende Artikel bezieht sich auf die interkulturellen Aspekte deutschsprachiger Fernsehspots und darauf in welchem Maß diese Wertvorstellungen, Traditionen und Konventionen einer Kultur vermitteln können. Anhand der von mir durchgeführten pragmatischen Analyse des bekannten Fernsehspots Die Kytta Schmerzsalbe kann man bemerken, dass im Fall der  Fernsehspots die Werbebotschaft effektiver wahrgenommen wird, und, dass Stereotypen und Klischees nur als Orientierungsmerkmale angenommen werden sollten, um andere Kulturen zu verstehen und mögliche Kommunikationsbarrieren zu vermeiden. Vorurteilen, Ausdrucksschwierigkeiten, die Verwendung unklarer Termini oder die Entstehung von bestimmten Missverständnissen sind typische Beispiele von Sprachbarrieren.

Schlüsselwörter: Werbesprache, Fernsehspots, Stereotypen, Kommunikationsbarrieren, Interkulturalität

CAUSATIVE AND RESULTATIVE CONSTRUCTIONS IN ENGLISH AND ROMANIAN – AN INTRODUCTION

Nicoleta Manlup^[47]

Rezumat: Lucrarea de față își propune să abordeze atât aspecte de ordin sintactic, cât și semantic în ceea ce privește construcțiile cauzative și rezultative în limbile engleză și română. Scopul principal este acela de a realiza un studiu comparativ, prin care să descoperim o serie de diferențe între modurile în care sunt realizate aceste construcții în cele două limbi menționate. Puse împreună, putem observa o asemănare între construcțiile cauzative, cel puțin cele analitice, și construcțiile rezultative la nivel sintactic, diferența, însă, fiind dată de semantica verbului prezent în fiecare context. Pe de altă parte, un aspect interesant poate fi observat și la nivel semantic, unde limitările de natură lexicală, aspectuală și, implicit, semantică sunt cele care evidențiază diferențele dintre cele două structuri. Așadar, acestea prezintă o interfață a aspectelor de ordin sintactic cu cele de ordin semantic.

Cuvinte cheie: cauzative, rezultative, bipropoziționalitate, small clauses.

CHINESE PIDGIN ENGLISH BELONG: HISTORICAL DEVELOPMENTS AND MAIN FUNCTIONS

Ioana Miron^[48]

Abstract: The aim of the present paper is to analyze the historical evolution and the functions of belong in Chinese Pidgin English based on primary sources from the period 1762– 1944 Substrate influence and the relationships between Chinese Pidgin English (CPE) and Pacific Pidgin Englishes are also briefly discussed. The twenty-three primary sources which were selected for this analysis attest that belong is an instance of categorial multifunctionality: it is used predominantly as a lexical verb and a copula, and in a very small number of examples, it appears as a preposition and an irrealis marker. Moreover, Chinese and Western sources display different properties of Chinese Pidgin English, with the former closer to the substrate and the latter to the superstrate. In relation to other Pacific Pidgin Englishes, the grammatical features of belong support Baker’s (1987) conclusion that CPE did not have considerable influence in the area.

Keywords: Chinese Pidgin English, belong, copula

ȘAPTE ABORDĂRI MODERNE ÎN EDUCAȚIE

Cristina Sas (Sandor)^[49]

Abstract: În această lucrare vor fi schițate șapte abordări moderne în vederea îmbunătațirii sistemului educațional. Aceste abordări sunt menite a fi utilizate nu neapărat în contextul pandemiei, ci ca suport pentru orele desfășurate față în față. Se urmărește racordarea procesului instructiv-educativ la noile cerințe didactice digitale de actualitate. Prezenta lucrare urmărește o descriere succintă a celor șapte abordări moderne în educația online care să îi facă pe toți factorii implicați în educație să conștientizeze necesitatea ralierii la noile exigențe cu scopul de a crește calitatea actului educativ și competitivitatea sistemului educațional.

Cuvinte cheie: Sisteme educaționale, modernitate, calitate, competitivitate

THE DISCOURSE MARKERS DECI AND SO IN PROFESSIONAL SPOKEN INTERACTION. A CONTRASTIVE ANALYSIS

Cristina Andreea STAN^[50]

Abstract: În această lucrare ne propunem să analizăm ocurența, frecvența, distribuția, utilizările și funcțiile discursive ale mărcilor deci și so în interacțiunea verbală profesională. În cadrul aceastei analize, au fost utilizate metode nespecifice: observația, ipoteza, iducția, metode specifice ale Pragmaticii: analiza conversației, analiza discursului, lingvistica de corpus, metode analitice: analiza distribuțională și funcțională, metode matematice: statistica și nu în ultimul rând, metoda comparației. De asemenea, lucrarea își propune să analizeze alegerile lingvistice ale vorbitorilor, constrângerile la care sunt supuși și modul în care utilizează limba în mediul profesional. Astfel, în urma analizei atente a corpusurilor CIVMP și ITICMC, s-a putut observa că cele două mărci discursive sunt utilizare cu o frecvență foarte mare în acest tip de discurs, mai ales atunci când marchează necesitatea vorbitorului de a crea un timp suplimentar de gândire pentru exprimarea gândul următor, precum și necesitatea de a continua, în pofida intervențiilor altor vorbitori, ideea discursivă. Din punctul de vedere al orientării în enunț, conform analizei distribuționale, cel mai adesea so și deci apar la începutul aserțiilor, fiind de asemenea substituibile cu sintagme precum: concluzionez, în acest caz trebuie să, continuă! sau cu marca discursivă și.

Cuvinte cheie: Lingvistica de corpus, mărci discursive, interacțiunea verbală profesională, strategii discursive, statistică.

“WHAT DO YOU MEME?”– REPREZENTAREA VIZUALĂ A EXPRESIILOR IDIOMATICE ÎN MEMELE DE PE INTERNET

MARIA-DANIELA TUDOR^[51] 

Rezumat: Expresiile idiomatice evocă imagini, trezesc imaginația, transmițând informații într-un mod succint, chiar ingenios. Însă cum le transpunem în comunicarea virtuală? În era digitală, utilizatorii de internet au dezvoltat pe rețelele sociale, forumuri sau bloguri noi sisteme comunicaționale. Acestea se bazează într-o mare măsură pe comunicarea prin elemente vizuale, precum emoticoanele sau memele. Memele reprezintă un tip de conținut ce constă în asocierea unei imagini și a unui text în vederea reprezentării unor idei, sentimente sau situații, în general într-o manieră ludică. Deși, în mod tradițional, imaginile nu fac parte din obiectul de studiu al lingvisticii, memele de pe internet devin relevante din punct de vedere lingvistic, întrucât constituie o nouă formă de comunicare. Prezentul articol va arăta modul în care frazeologismele sunt transpuse în meme de pe internet, în încercarea de a transmite gânduri, opinii și sentimente într-un mod eficient și creativ, adăugând totodată o notă de amuzament conversațiilor virtuale.

Cuvinte cheie: expresii idiomatice, meme, internet

[1] Asistent universitar doctorand în cadrul Secției de Limba și Literatura Japoneză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Școala Doctorală de Studii Literare și Culturale, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. beatrice-maria.alexandrescu@drd.unibuc.ro

[2] Doctorante en troisième année, Ecole Doctorale d’Etudes Littéraires, Faculté de Langues et Littératures Etrangères, Université de Bucarest, auraplaiasu@yahoo.com

[3] Cătălina Bălan, masterandă la Masteratul de Studii Est-Asiatice, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București. Adresă de email: catalina.balan96@yahoo.com.

[4] Anul al III-lea, secția filologie clasică, FLLS, profesor îndrumător lect. dr. Ioana Munteanu, adresă e-mail: alexandramariabica@gmail.com.

^[5] Master Studii Culturale Britanice, Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca; birlateodora03@gmail.com.

[6] Doctoral School for Literary and Cultural Studies (University of Bucharest), cristina.botilca@yahoo.com

[7] Student în anul I la Secția de Filologie Clasică, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, ioan.clinciu@s.unibuc.ro. Cercetarea s-a bucurat de coordonarea științifică a doamnei Lect. dr. Ioana Munteanu.

[8] École Doctorale d’Études Culturelles et Littéraires, Faculté de Langues et Littératures Étrangères, Université de Bucarest, email : ndiaconiuc@gmail.com.

[9] Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umaniste, Universitatea de Vest Timişoara; e-mail: the_sky_had_claws@yahoo.com

[10] Doctorandă a Școlii de Studii Literare și Culturale, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; ioanaclaraenescu@yahoo.com. Prezenta lucrare face parte din cercetarea doctorală.

[11] Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, Filologie Rusă – Franceză, an III, ciclul licență, profesor coordonator lector dr. Dragoș Jipa; anafigher@gmail.com.

[12] Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cristina_fulop@yahoo.com

[13] Universitatea București, daniela.grecu@drd.unibuc.ro

[14] Școala doctorală de studii literare și culturale, anul I, e-mail: giorgiana-daniela.hangu@drd.unibuc.ro.

[15] Curs disponibil pe platforma The Artist Academy : https://www.the-artist-academy.fr/eric-emmanuel-schmitt/.

[16] Anul al II-lea, Licență, Departamentul de Engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, email: teodora_leon@yahoo.com

[17] Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, student masterand, Studii literare românești, adina.luca23@yahoo.com, Coordonator CS II dr. Ligia Tudurachi

[18] Universitatea din București, Facultatea de Litere, indra.iosef@s.unibuc.ro, flaviaiosef@gmail.com.

[19] Universitatea București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, iordache.loredana01@gmail.com.

^[20] Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, specializarea Română-Latină, e-mail: veronicaisaila@gmail.com.

[21] Școala Doctorală de Științe Umaniste, Universitatea de Vest din Timișoara, emilia_merce@yahoo.com, gabriela.merce96@e-uvt.ro.

[22] University of Bucharest. andreeagmoise@gmail.com

[23] Student doctorand al Școlii Doctorale de Studii Lingvistice și Literare, Facultatea de Litere, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Cluj, an III, Membru al Centrului de Cercetare în Filologie Modernă (FiM).

[24] Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, Filologie Rusă-Engleză, munteanumihaela28@gmail.com. Lucrarea a fost coordonată de lect. dr. Gabriel-Andrei Stan, departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.

[25] Școala Doctorală de Studii Literare și Culturale, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; vlad-eugen.neagu@drd.unibuc.ro

[26]École Doctorale d’Études Littéraires et Culturelles, Faculté de Langues et Littératures Étrangères, Université de Bucarest, email : alexandra.oancea@lls.unibuc.ro.

[27] Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Filologie, Japoneză (A)- Latină (B), Anul I, Licență, Profesori îndrumători: Prof. dr. Ioana Munteanu și Conf. univ. dr. Valy Ceia. Adresă de email: denisacovacigrig@gmail.com.

^[28] University of Bucharest. radulescu.rebeca@yahoo.ro

[29] Doctorante en IIème année à l’Ecole d’Etudes Littéraires et Culturelles, Université de Bucarest et en cotutelle avec l’Ecole Doctorale Humanités, Université de Poitiers. Adresse mail : alexandra.rizoiu@lls.unibuc.ro.

[30] Anul III, secția Limbă și Literatură Română – Limbă și Literatură Spaniolă, Facultatea de Litere, Universitatea din București; luciana.alexandra99@yahoo.com

[31] Masterul de Studii Est Asiatice. Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București sabina.sava@s.unibuc.ro

[32] 1^st Year MA Student, British Cultural Studies, “Babeș-Bolyai” University, Cluj-Napoca; ana_m_spanu@yahoo.ro

[33] Student în anul al II-lea de licență al secției de Filologie Clasică din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; simoncristian9@gmail.com.

[34] TEODORESCU DELIA-VERONICA, studentă în anul III la specializarea Limbă și literatură Rusă, Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, deliateodorescu30@gmail.com .

[35] MA; student PhD, Universitatea București, Școala Doctorală de Studii Literare și Culturale, an V; București, România; tomsa.alexandra@ichb.ro. Această lucrare face parte din cercetarea doctorală.

[36] Étudiante, I ^ère  année, Faculté de Langues et Littératures Étrangères, Langue et Littérature, Philologie, français – suedois, Université de Bucarest, adresse électronique : anastasiaulea@gmail.com, coordonnateur : Lect. Dr. Dragoș Jipa.

[37] Anul II, Licență, Filologie Engleză-Română, email: irina.vasile9@s.unibuc.ro

[38]Școala Doctorală de Studii Literare și Culturale, Universitatea din București, e-mail: flavia-elena.vendetti@drd.unibuc.ro

[39] Școala doctorală „Limbi și identități culturale”, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. bianca.brandea@drd.unibuc.ro Coordonator științific: prof. dr. habil. George Grigore.

[40] Scoala doctorală de Limbi și Identități Culturale, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, leyla17@gmail.com

[41] Școala Doctorală Limbi și Identități Culturale, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; bogdan.cojanu@lls.unibuc.ro

[42] Universitatea din București. Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. Școala Doctorală: Limbi și Identintăți Culturale. E-mail: iulia.costea@ymail.com

[43] Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă; sebastian.dinca16@gmail.com / sebastian.dinca@s.unibuc.ro (lucrarea de față reprezintă o parte din cercetarea pentru lucrarea de licență)

[44] Ph’D student, Doctoral School “Limbi şi identităţi culturale”, angela-liliana.stamatie@drd.unibuc.ro.

[45] Master’s student at University of Bucharest, Romance Languages Translations, mara.iosif@s.unibuc.ro

[46] Miruna Ivanov: miruna.ivanov@lls.unibuc.ro

[47] Școala Doctorală de Studii Lingvistice și Literare, Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. E-mail: nicoleta.manlup@ubbcluj.ro.

[48] University of Bucharest, ioanam1595@live.com.

[49] Universitatea de Vest din Timișoara, Doctorat, Anul I, cristina.sas93@e-uvt.ro

[50] Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iași; e-mail: stancristina33@yahoo.com.

[51] Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Școala doctorală „Limbi și Identități culturale”, maria-daniela.tudor@drd.unibuc.ro, coordonator științific Prof. dr. habil. Sonia Berbinski

Normele de redactare pot fi consultate AICI.

Editura Universității din București deține dreptul de copyright pentru contribuțiile incluse in această revistă. Autorii pot distribui propriile articole în scopuri didactice și de cercetare. De asemenea, materialul poate fi utilizat în cărți sau volume pe care aceștia le editează. Pentru orice altă utilizare a materialelor incluse în revista Limbă și cultură autorii trebuie să obțină permisiunea Editurii Universității din București.

Utilizarea materialelor incluse in revista Limbă și cultură este permisă numai în scopuri necomerciale.

Profesor dr. habil. Alina Tigău

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Strada Edgar Quinet nr. 5-7, cod 010017, sector 1, București

Adresa revistei: cercetare@lls.unibuc.ro