Seminarul de cercetare al Facultății de Limbi și Literaturi Străine

Seminarul din luna ianuarie va avea loc joi, 27.01, la ora 18:00.

Entuziasmul romantic: reprezentări ale unei emoții moderne

Invitat: Lect. dr. Diana Mite Colceriu

Prezentare:

Emoțiile indică o realitate culturală complexă, atât prin diversele variații lingvistice și semantice cât si prin capacitatea lor de a arăta diferite schimbări paradigmatice în istoria intelectuală europeană. Entuziasmul romantic exemplifică relativitatea culturală a emoțiilor: după o perioadă de mefiență evidentă în modernitatea timpurie (R. Burton, H. More, J. Locke) cauzată atât de tradiția medicală a celor patru umori cât și de filosofia raționalistă a secolului al XVII-lea, romanticii germani și francezi (Fr. Schleiermacher, Fr. Schlegel, Fr. Hölderlin, Madame de Staël) repoziționează entuziasmul în categoria kantiană a emoțiilor și a pasiunilor nobile. El va corespunde, prin urmare, conceptului idealist de Übereinstimmung, de coexistență armonioasă a finitului și a infinitului care stă la baza paradigmei romantice. Pe lângă fidelitatea sa paradigmatică, entuziasmul indică în textele acestor figuri ale primului romantism european și nașterea unei emoții moderne, a unei stări pure, nuanțate și extrem de puternice care se va manifesta ca o categorie afectivă independentă în secolul al XIX-lea.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Ilustrație: Mihail Șemiakin, Raskolnikov și bătrâna cămătăreasă, 1964

Seminarul din luna noiembrie va avea loc joi, 25.11, la ora 18:00.

Dostoievski, avangarda și postmodernismul rus. Două studii de caz

Invitat: Conf. univ. dr. Camelia Dinu

Prezentare:

Pe 11 noiembrie 2021 s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Fiodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881). În întreaga lume, opera lui este în continuare analizată de critici, studiată de elevi și studenți, se organizează conferințe și se scriu teze de doctorat, se pun în scenă piese de teatru și se realizează filme, pornind de la ideile emblematicului scriitor. Dostoievski rămâne probabil cel mai dezbătut clasic rus, pentru că în epoci diferite și în țări diferite a fost actualizat diferit, ca urmare a profundelor sale intuiții referitoare la criza conștiinței umane și a societății.

Ca în cazul oricărui „mare” scriitor, figura lui Dostoievski nu a fost scutită de eroizare și mitologizare și, în aceeași măsură, de contestare și blam.

Autorul a exercitat o influență semnificativă asupra culturii și literaturii ruse a secolului al XX-lea. În epoca modernismului, a avut numeroși emuli, fascinați și influențați atât de marile teme (Omul, Dumnezeu, Libertatea), cât și de arta narativă dostoievskiană (polifonia, fragmentarea, analiza psihologică, contrapunctul, autoreferențialitatea, punerea în abis sunt doar câteva dintre tehnicile predilecte).

Odată cu mișcările de avangardă, s-au intensificat polemicile cu literatura clasică, iar numeroase creații majore ale literaturii ruse au devenit țintă a parodiei. De altfel, într-un celebru manifest cubofuturist, O palmă dată gustului public (1912), avangardiștii, în frunte cu Vladimir Maiakovski, își propuneau: „Să-i aruncăm pe Puşkin, Dostoievski, Tolstoi etc., etc., de pe vaporul Contemporaneităţii”.

Prelegerea de față își propune să arate modul în care Dostoievski a fost receptat în literatura rusă din secolul al XX-lea. Voi analiza două texte care contestă „mitul” Dostoievski: nuvela Bătrâna (1939) de Daniil Harms (reprezentant al avangardei ruse târzii, scriitor al absurdului) și romanul Underground sau un erou al timpului nostru (1998) de Vladimir Makanin (scriitor asimilat postmodernismului rus).

În nuvela Bătrâna, Harms destructurează și rescrie trama din Crimă și pedeapsă în spiritul ludic și demistificator specific fenomenelor moderniste radicale. Rezultă un  palimpsest uimitor, în care avangardistul polemizează cu motivul literar al bătrânei, consacrat de Pușkin în nuvela Dama de pică și dezvoltat de Dostoievski în figura cămătăresei Aliona Ivanovna, victima studentului Rodion Raskolnikov. Folosind grotescul și absurdul (crima în absența crimei, pedeapsa în absența crimei), Harms duce în derizoriu „întrebările blestemate” din opera lui Dostoievski.

În romanul Underground sau un erou al timpului nostru, Makanin pune în corelație și caricaturizează tipuri umane din literatura rusă clasică și clișee ale societății sovietice și postsovietice. El abordează combativ numeroase idei de origine dostoievskiană: obsesia puterii, exterminarea individului în numele unui bine colectiv, relativismul moral, egoismul, scepticismul religios, cauzele crimei. Crima, un eveniment curent în societatea postsovietică a lui Petrovici, devine un indicator al derutei morale a epocii. În concepția protagonistului, crima individuală poate fi acceptată într-un stat în care ea a fost practicată la scară mare.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Raffaello Sanzio, Școala din Atena, 1504, frescă, Musei Vaticani, Stanza della Segnatura, sursa.

Seminarul din luna mai va avea loc joi, 28.10, la ora 18:00.

Atenuarea în discursul politic rostit „pe înțelesul poporului”.

O perspectivă comparativă în cadru romanic

Invitat: Conf. univ. dr. Anamaria Gebăilă

Prezentare:

În societatea dominată de mass media, condiționările impuse de transmisiunile în direct sau înregistrate ale intervențiilor politicienilor se reflectă asupra limbii folosite de aceștia, iar unul dintre domeniile cele mai afectate este cel al atenuatorilor lingvistici – cuvinte care transformă conținutul propozițional făcându-l imprecis, vag sau generic. Totodată, consumul imediat al discursului duce la o apropiere a limbii politicienilor de varietatea vorbită și ușor de înțeles pentru publicul larg.

Bazat pe un corpus de înregistrări video de mai bine de cincizeci de ore de dezbateri de campanie, interviuri în funcție și discursuri citite sau pregătite de cei mai importanți actori politici din spațiul francez, italian și român în perioada 2017-2018, acest studiu își propune să evidențieze, dintr-o perspectivă calitativă, utilizările pragmatice ale atenuatorilor într-o varietate de limbă cu mare impact în rândul publicului.

Plecând de la definiții și clasificări teoretice preexistente, analiza contextelor prilejuiește subcategorizări ale unor categorii deja definite și identificate la nivel tipologic.

Îndeobște, atenuatorii sunt studiați fie la nivelul unui corpus restrâns, fie ca fenomen general ce caracterizează discursul oral, însă analiza contrastivă a discursului politic în cadru romanic evidențiază instrumentalizări convergente ale acestora în strategii de ironie, politețe sau falsă politețe și în atacul împotriva adversarilor. Dincolo de alegerile lingvistice ale fiecărui vorbitor, aceste convergențe pragmatice subliniază existența unor structuri retorice comune, într-un discurs tot mai concentrat în direcția obținerii consensului alegătorilor și mai puțin direcționat spre transmiterea unui conținut ideologic sau de interes general.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna mai va avea loc joi, 27.05, la ora 18:00.

Lectorii francezi la Universitatea din București în anii 1960. Diplomație culturală și învățământ superior filologic sub supravegherea Securității

Invitat: Lect. univ. dr. Dragoș Jipa

Prezentare: La începutul anilor 1960, Franța reia relațiile culturale cu România care fuseseră întrerupte brutal în 1948 de către regimul comunist, prin închiderea Institutului Francez de la București și expulzarea profesorilor Misiunii Universitare franceze din România. În condițiile în care Gh. Gheorghiu-Dej refuză să discute despre redeschiderea Institutului, revenirea lectorilor francezi în universitățile românești este considerată de Franța lui Charles de Gaulle un instrument determinant pentru a-și reafirma tradiționala influență asupra culturii române. Contextul este însă diferit: veniți dintr-o țară care se bucură de o mai mare libertate de exprimare decât cele socialiste și care se pregătește de mai 1968, lectorii descoperă o Românie care se desparte cu greu de cenzura specifică anilor 1950 și în care controlul instituțional și supravegherea continuă să fie exercitate la niveluri multiple. În ce a constat activitatea lectorilor francezi veniți în acea perioadă la Universitatea din București? Cum a fost ea văzută de diplomația franceză, precum și de publicul românesc (profesori și studenți ai catedrei de franceză)? Cum s-a văzut, prin prisma activității lor în facultate, deceniul în care România și-a afirmat o relativă independență față de Moscova și o reapropiere interesată de Franța, precum și de celelalte țări occidentale? Folosind surse din arhivele diplomatice franceze, precum și din arhivele C.N.S.A.S., prezentarea își propune să contribuie la o istorie transnațională a predării limbilor și literaturilor străine în România comunistă prin reconstituirea interacțiunilor și a negocierilor de fiecare zi ale lectorilor francezi care își desfășurau activitatea de diplomație culturală la Universitatea din București. Vor fi folosite și comparații cu lectorii străini de la alte catedre de limbi și literaturi străine din universitate, precum și cu lectorii francezi de la celelalte universități din țară.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna aprilie va avea loc joi, 22.04, la ora 18:00.

Reînvierea sau crearea unui vocabular în ebraica modernă?

Invitat: Asist. univ. dr. Gabriela Myers

Prezentare: Ebraica modernă sau ebraica israeliană, acum o limbă utilizată de aproximativ nouă milioane de vorbitori (nativi și cunoscători), a trecut printr-un amplu proces de reînviere (ebr. thyiat ha-lashon ha-ivrit) care a început la sfârșitul secolului al XIX-lea și care, conform unor cercetători, este încă în desfășurare. Procesul de reînviere a limbii a presupus un număr considerabil de provocări de ordin lingvistic, dintre care cea mai semnificativă a fost absența unui vocabular care să corespundă realității secolelor în care limba urma să fie vorbită. Prezentarea de față își propune să investigheze sursele de expansiune a vocabularului limbii ebraice moderne sub influența lui Eliezer Ben Yehuda și a Comitetului de limbă ebraică (Vaad ha-lashon ha-ivrit) în prima parte a procesului de reînviere a limbii ebraice (1881-1918).

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna martie va avea loc joi, 25.03, la ora 18:00.

Formule pragmatice în limba germană, română și în germana din România

Invitat: Conf. dr. Hemine Fierbințeanu

Prezentare: Expresiile pragmatice resp. formulele de rutină în germană, română resp. în germana din România precum Bună ziua!, Servus!, Grüß Gott!, Hallo! Pa, pa! (formule de salut) și Gute Erholung! Erhol dich gut!, Schönen Feierabend! Mulți înainte!, Să crești mare!, Großwachsen! (urări), pot consta doar din formule verbale (salutul verbal), dar și din expresii gestuale (salutul gestual) reprezentând un obiect de studiu complex. El este important, atât în predarea limbilor străine cât și a traducerilor, având conotații culturale specifice. Atât în spațiul germanofon, cât și în spațiul românesc formulele de salut și urările sunt foarte bogate, atât prin numărul lor mare, cât și prin nuanțare, în funcție de vârstă, sex, stare socială etc. Astfel un vorbitor de limba română aflat în spațiul germanofon, cât și un vorbitor de limba germană aflat în România va întâmpina greutăți confruntându-se cu realități nuanțate, care nu se regăsesc în limba sa maternă.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna februarie va avea loc joi, 25.02, la ora 18:00.

(Don)quijotismul şi romanul american timpuriu

Invitat: Conf. dr. Dragoș Ivana

Prezentare: Proiectul de faţă îşi propune să examineze reprezentări ale (don)quijotismului în literatura americană timpurie, concentrându-se pe genul romanesc. Acest subiect, încă neexplorat de specialiştii români în americanistică sau literatură comparată, are ca sursă de inspiraţie cartea Dianei de Armas Wilson, intitulată Cervantes, the Novel, and the New World (2000), prima analiză comparativă a relației dintre puterea imperială a Spaniei peste Atlantic şi referinţele lui Cervantes la Lumea Nouă, prezente atât în Don Quixote (1605, 1615), cât şi în Muncile lui Persiles şi ale Sigismundei (1617). Studiul lui Wilson despre explorarea ficţională a Americii de Sud întreprinsă de Cervantes, precum și despre interdicția impusă acestuia de a emigra în America m-au determinat să îmi pun o serie de întrebări legate de popularitatea lui Don Quijote în contextul cultural nord-american, un aspect insuficient tratat, pe care critica literară americană l-a abordat strict din perspectiva nașterii romanului american. Ceea ce ne propunem nu este elaborarea unui inventar al similitudinilor textuale, structurale sau naratologice, ci înțelegerea modului în care atât romanul cervantin, cât şi protagonistul său, aculturaţi în spaţiul american prin intermediul traducerilor în engleză, au constituit un model literar pe care romancierii americani timpurii l-au folosit pentru a surprinde problemele socio-etice şi politice stringente ale Republicii.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna ianuarie va avea loc joi, 28.01, la ora 18:00.

Dicționarele etimologice ale limbii române – demersul științific, ideologia politică și analiza statistică

Invitat: Prof. dr. Sorin Paliga

Prezentare: Întâmplarea face că limba română are extrem de multe dicționare etimologice dar, până la urmă, nici măcar unul complet și/sau demn de încredere. De ce o asemenea situație? Povestea ar putea începe în a doua parte a sec. al XIX-lea, în vremea lui Hasdeu, personalitate care a dominat viața culturală a României de atunci. Hasdeu critica în termeni duri dicționarul etimologic al lui Cihac, rămas – până azi – mai degrabă o curiozitate decât o realizare științifică, citat însă și intrat mult mai mult decât credem în conștiința publică: româna este un fel de limbă slavă (sau variante pe această temă). După moartea lui Hasdeu (de fapt, după moartea fiicei sale, când încetează activitatea sa științifică), în cultura română demersul etimologic este extrem de rar sau, atunci când este bine făcut (dicționarul Candrea-Densusianu), incomplet! Ar putea fi citat, la rubrica „tentative reușite”, dicționarul român-german al lui Tiktin, un dicționar bilingv cu indicații etimologice. În cultura română este singurul caz și sunt puține în general la nivel mondial (de exemplu vechea ediție a dicționarului turc-englez Redhouse).

Este o situație fără echivalent în alte culturi europene sau, cum ne putem întreba iar și iar, „de ce sunt românii altfel”? Nu știu dacă putem da un răspuns la această întrebare, dar să încercăm unul la întrebarea „de ce româna nu are un dicționar etimologic de referință”?

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna noiembrie va avea loc joi, 26.11.

O lume creștină cosmopolită la porțile Orientului –
introducere în civilizația Bucureștiului fanariot (1716-1821)

Invitat: Prof. dr. habilit. dr. h. c. Tudor Dinu

Prezentare: Devenit abia acum capitala de necontestat a Țării Românești, Bucureștiul este devastat în epoca fanariotă de războaie și năvăliri parcă nesfârșite, îngenuncheat de stihii și de molime periodice, dar izbutește să renască de mai multe ori din propria cenușă, dobândind un aspect eclectic și cosmopolit, deopotrivă oriental și occidental. Oraș al credinței, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar și al deliciilor lumești care îi încântă pe străini, Bucureștiul domnilor fanarioți (umili robi ai sultanului la Stambul, dar suverani atotputernici în Valahia), devine grație Academiei Grecești de la Sfântul Sava și nu numai un centru educațional și cultural de referință pentru toți creștinii din Balcani.

În cadrul conferinței de față profesorul Tudor Dinu va prezenta aspectele cele mai relevante ale civilizației bucureștene din epoca fanariotă căreia i-a dedicat trei tomuri (vol.1 Biserici, ceremonii, războaie, Humanitas, 2015; vol. 2 Administrație, meșteșuguri, negoț, Humanitas, 2017; vol. 3 Viață cotidiană, divertisment, cultură, Humanitas, 2020)

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna octombrie va avea loc joi, 29.10.

O abordare neurocognitiva a bilingvismului

Invitat: Lect. dr. Paul Buzilă

Prezentare: Interesul pentru înțelegerea mecanismelor de procesare a limbajului in cazul bilingvilor a dus la apariția mai multor modele teoretice menite să explice felul în care informația este reprezentată la nivel individual, în sistemul lingvistic al vorbitorilor bilingvi. Întrucât aceste modele se concentrează pe anumite proprietăți ale sistemului (stratificare, conectivitate, reprezentare distribuită a informației lingvistice), dar nu pe toate la un loc, fiecare reușește să explice doar anumite fenomene lingvistice. Propunerea pe care o facem pornește de la observarea faptului că acele proprietăți care conferă coerență și capacitate explicativă abordărilor existente se regăsesc în modelul teoretic cunoscut sub numele de Teoria Rețelelor Relaționale (TRR) sau Lingvistică Neurocognitivă (LN) (Lamb 1999, 2016), ceea ce face din TRR un model adecvat pentru studierea bilingvismului. Ne propunem sa prezentam în linii generale acest model teoretic și sa arătăm în ce fel poate fi reprezentat în termeni relaționali sistemul lingvistic al unui vorbitor bilingv, respectiv, ce înseamnă, din perspectiva lingvisticii neurocognitive, a înțelege și a vorbi două limbi.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna septembrie va avea loc joi, 24.09.

Complexificarea limbii ca efect al contactului lingvistic
cazul limbii rromani în contact cu limba spaniolă din Mexic

Invitat: Dr. Cristian Pădure

Prezentare:

Silva – Corvalán (1986, 1994) argumentează că bilingvii tind să simplifice alternativele dintr-o limbă pentru a reduce efortul cognitiv generat de bilingvism. Teoria sa, cvasi agreată în cercurile de cercetare din domeniu, se bazează pe analiza alternanței ser/estar în rândul a 33 de vorbitori nativi de spaniolă rezidenți în Los Angeles.

Bilingvii rromani – spaniola din Mexic au ‘’reciclat’’ cliticele pronominale rrome lo, li/la, le, pierdute sau utilizate marginal în varietățile rromani europene (Adamou 2013: 1098), atribuindu-le o utilizare inovativa, ca alternativă a copulei rromani « si » în construcțiile afirmative atributive la persoana a III-a. Utilizarea alternativă a copulei « si » cu cliticele lo, li/la, lepare să fie influențată de transferul conceptual al alternanței  copulelor ser/estar din limba de contact.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna mai va avea loc joi, 25.06, la ora 18:00, online:

Divina Comedie în imagini

Invitat: Prof. Dr. Smaranda Elian

Prezentare: Tema și titlul sunt inspirate și prilejuite de parcurgerea unui volum recent și minunat, dens prin informație, interpretare și ilustrații, Dante per immagini. Dalle miniature trecentesche ai giorni nostri (Einaudi, Torino 2018) rodul cercetării de decenii a Luciei Battaglia Ricci. Intenția inițială era de a prezenta vizualizarea Divinei Comedii diacronic, pe urmele acestei monografii. Mi-am dat însă seama că abundența materialului la dispoziție îndeamnă și la alte abordări. Ceea ce îmi propun, prin urmare, este ca, depășind cadrul volumului, să schițez mai multe direcții de cercetare a corpusului iconografic dantesc, sprijinindu-mă, firește, necontenit pe imagini.

Link conferință zoom: aici

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna mai va avea loc joi, 28.05, la ora 18:00, online:

Oportunități de finanțare oferite de Institutul de Cercetare al Universității din București

Invitat: dr. Mihnea Dobre, cercetător în cadrul ICUB.

Link conferință zoom: aici

Prezentare: aici

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.