Seminarul de cercetare al Facultății de Limbi și Literaturi Străine

Seminarul din luna mai va avea loc joi, 27.05, la ora 18:00.

Lectorii francezi la Universitatea din București în anii 1960. Diplomație culturală și învățământ superior filologic sub supravegherea Securității

Invitat: Lect. univ. dr. Dragoș Jipa

Prezentare: La începutul anilor 1960, Franța reia relațiile culturale cu România care fuseseră întrerupte brutal în 1948 de către regimul comunist, prin închiderea Institutului Francez de la București și expulzarea profesorilor Misiunii Universitare franceze din România. În condițiile în care Gh. Gheorghiu-Dej refuză să discute despre redeschiderea Institutului, revenirea lectorilor francezi în universitățile românești este considerată de Franța lui Charles de Gaulle un instrument determinant pentru a-și reafirma tradiționala influență asupra culturii române. Contextul este însă diferit: veniți dintr-o țară care se bucură de o mai mare libertate de exprimare decât cele socialiste și care se pregătește de mai 1968, lectorii descoperă o Românie care se desparte cu greu de cenzura specifică anilor 1950 și în care controlul instituțional și supravegherea continuă să fie exercitate la niveluri multiple. În ce a constat activitatea lectorilor francezi veniți în acea perioadă la Universitatea din București? Cum a fost ea văzută de diplomația franceză, precum și de publicul românesc (profesori și studenți ai catedrei de franceză)? Cum s-a văzut, prin prisma activității lor în facultate, deceniul în care România și-a afirmat o relativă independență față de Moscova și o reapropiere interesată de Franța, precum și de celelalte țări occidentale? Folosind surse din arhivele diplomatice franceze, precum și din arhivele C.N.S.A.S., prezentarea își propune să contribuie la o istorie transnațională a predării limbilor și literaturilor străine în România comunistă prin reconstituirea interacțiunilor și a negocierilor de fiecare zi ale lectorilor francezi care își desfășurau activitatea de diplomație culturală la Universitatea din București. Vor fi folosite și comparații cu lectorii străini de la alte catedre de limbi și literaturi străine din universitate, precum și cu lectorii francezi de la celelalte universități din țară.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna aprilie va avea loc joi, 22.04, la ora 18:00.

Reînvierea sau crearea unui vocabular în ebraica modernă?

Invitat: Asist. univ. dr. Gabriela Myers

Prezentare: Ebraica modernă sau ebraica israeliană, acum o limbă utilizată de aproximativ nouă milioane de vorbitori (nativi și cunoscători), a trecut printr-un amplu proces de reînviere (ebr. thyiat ha-lashon ha-ivrit) care a început la sfârșitul secolului al XIX-lea și care, conform unor cercetători, este încă în desfășurare. Procesul de reînviere a limbii a presupus un număr considerabil de provocări de ordin lingvistic, dintre care cea mai semnificativă a fost absența unui vocabular care să corespundă realității secolelor în care limba urma să fie vorbită. Prezentarea de față își propune să investigheze sursele de expansiune a vocabularului limbii ebraice moderne sub influența lui Eliezer Ben Yehuda și a Comitetului de limbă ebraică (Vaad ha-lashon ha-ivrit) în prima parte a procesului de reînviere a limbii ebraice (1881-1918).

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna martie va avea loc joi, 25.03, la ora 18:00.

Formule pragmatice în limba germană, română și în germana din România

Invitat: Conf. dr. Hemine Fierbințeanu

Prezentare: Expresiile pragmatice resp. formulele de rutină în germană, română resp. în germana din România precum Bună ziua!, Servus!, Grüß Gott!, Hallo! Pa, pa! (formule de salut) și Gute Erholung! Erhol dich gut!, Schönen Feierabend! Mulți înainte!, Să crești mare!, Großwachsen! (urări), pot consta doar din formule verbale (salutul verbal), dar și din expresii gestuale (salutul gestual) reprezentând un obiect de studiu complex. El este important, atât în predarea limbilor străine cât și a traducerilor, având conotații culturale specifice. Atât în spațiul germanofon, cât și în spațiul românesc formulele de salut și urările sunt foarte bogate, atât prin numărul lor mare, cât și prin nuanțare, în funcție de vârstă, sex, stare socială etc. Astfel un vorbitor de limba română aflat în spațiul germanofon, cât și un vorbitor de limba germană aflat în România va întâmpina greutăți confruntându-se cu realități nuanțate, care nu se regăsesc în limba sa maternă.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna februarie va avea loc joi, 25.02, la ora 18:00.

(Don)quijotismul şi romanul american timpuriu

Invitat: Conf. dr. Dragoș Ivana

Prezentare: Proiectul de faţă îşi propune să examineze reprezentări ale (don)quijotismului în literatura americană timpurie, concentrându-se pe genul romanesc. Acest subiect, încă neexplorat de specialiştii români în americanistică sau literatură comparată, are ca sursă de inspiraţie cartea Dianei de Armas Wilson, intitulată Cervantes, the Novel, and the New World (2000), prima analiză comparativă a relației dintre puterea imperială a Spaniei peste Atlantic şi referinţele lui Cervantes la Lumea Nouă, prezente atât în Don Quixote (1605, 1615), cât şi în Muncile lui Persiles şi ale Sigismundei (1617). Studiul lui Wilson despre explorarea ficţională a Americii de Sud întreprinsă de Cervantes, precum și despre interdicția impusă acestuia de a emigra în America m-au determinat să îmi pun o serie de întrebări legate de popularitatea lui Don Quijote în contextul cultural nord-american, un aspect insuficient tratat, pe care critica literară americană l-a abordat strict din perspectiva nașterii romanului american. Ceea ce ne propunem nu este elaborarea unui inventar al similitudinilor textuale, structurale sau naratologice, ci înțelegerea modului în care atât romanul cervantin, cât şi protagonistul său, aculturaţi în spaţiul american prin intermediul traducerilor în engleză, au constituit un model literar pe care romancierii americani timpurii l-au folosit pentru a surprinde problemele socio-etice şi politice stringente ale Republicii.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna ianuarie va avea loc joi, 28.01, la ora 18:00.

Dicționarele etimologice ale limbii române – demersul științific, ideologia politică și analiza statistică

Invitat: Prof. dr. Sorin Paliga

Prezentare: Întâmplarea face că limba română are extrem de multe dicționare etimologice dar, până la urmă, nici măcar unul complet și/sau demn de încredere. De ce o asemenea situație? Povestea ar putea începe în a doua parte a sec. al XIX-lea, în vremea lui Hasdeu, personalitate care a dominat viața culturală a României de atunci. Hasdeu critica în termeni duri dicționarul etimologic al lui Cihac, rămas – până azi – mai degrabă o curiozitate decât o realizare științifică, citat însă și intrat mult mai mult decât credem în conștiința publică: româna este un fel de limbă slavă (sau variante pe această temă). După moartea lui Hasdeu (de fapt, după moartea fiicei sale, când încetează activitatea sa științifică), în cultura română demersul etimologic este extrem de rar sau, atunci când este bine făcut (dicționarul Candrea-Densusianu), incomplet! Ar putea fi citat, la rubrica „tentative reușite”, dicționarul român-german al lui Tiktin, un dicționar bilingv cu indicații etimologice. În cultura română este singurul caz și sunt puține în general la nivel mondial (de exemplu vechea ediție a dicționarului turc-englez Redhouse).

Este o situație fără echivalent în alte culturi europene sau, cum ne putem întreba iar și iar, „de ce sunt românii altfel”? Nu știu dacă putem da un răspuns la această întrebare, dar să încercăm unul la întrebarea „de ce româna nu are un dicționar etimologic de referință”?

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna noiembrie va avea loc joi, 26.11.

O lume creștină cosmopolită la porțile Orientului –
introducere în civilizația Bucureștiului fanariot (1716-1821)

Invitat: Prof. dr. habilit. dr. h. c. Tudor Dinu

Prezentare: Devenit abia acum capitala de necontestat a Țării Românești, Bucureștiul este devastat în epoca fanariotă de războaie și năvăliri parcă nesfârșite, îngenuncheat de stihii și de molime periodice, dar izbutește să renască de mai multe ori din propria cenușă, dobândind un aspect eclectic și cosmopolit, deopotrivă oriental și occidental. Oraș al credinței, împodobit cu nenumărate biserici ce stârnesc uimirea călătorilor, dar și al deliciilor lumești care îi încântă pe străini, Bucureștiul domnilor fanarioți (umili robi ai sultanului la Stambul, dar suverani atotputernici în Valahia), devine grație Academiei Grecești de la Sfântul Sava și nu numai un centru educațional și cultural de referință pentru toți creștinii din Balcani.

În cadrul conferinței de față profesorul Tudor Dinu va prezenta aspectele cele mai relevante ale civilizației bucureștene din epoca fanariotă căreia i-a dedicat trei tomuri (vol.1 Biserici, ceremonii, războaie, Humanitas, 2015; vol. 2 Administrație, meșteșuguri, negoț, Humanitas, 2017; vol. 3 Viață cotidiană, divertisment, cultură, Humanitas, 2020)

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna octombrie va avea loc joi, 29.10.

O abordare neurocognitiva a bilingvismului

Invitat: Lect. dr. Paul Buzilă

Prezentare: Interesul pentru înțelegerea mecanismelor de procesare a limbajului in cazul bilingvilor a dus la apariția mai multor modele teoretice menite să explice felul în care informația este reprezentată la nivel individual, în sistemul lingvistic al vorbitorilor bilingvi. Întrucât aceste modele se concentrează pe anumite proprietăți ale sistemului (stratificare, conectivitate, reprezentare distribuită a informației lingvistice), dar nu pe toate la un loc, fiecare reușește să explice doar anumite fenomene lingvistice. Propunerea pe care o facem pornește de la observarea faptului că acele proprietăți care conferă coerență și capacitate explicativă abordărilor existente se regăsesc în modelul teoretic cunoscut sub numele de Teoria Rețelelor Relaționale (TRR) sau Lingvistică Neurocognitivă (LN) (Lamb 1999, 2016), ceea ce face din TRR un model adecvat pentru studierea bilingvismului. Ne propunem sa prezentam în linii generale acest model teoretic și sa arătăm în ce fel poate fi reprezentat în termeni relaționali sistemul lingvistic al unui vorbitor bilingv, respectiv, ce înseamnă, din perspectiva lingvisticii neurocognitive, a înțelege și a vorbi două limbi.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna septembrie va avea loc joi, 24.09.

Complexificarea limbii ca efect al contactului lingvistic
cazul limbii rromani în contact cu limba spaniolă din Mexic

Invitat: Dr. Cristian Pădure

Prezentare:

Silva – Corvalán (1986, 1994) argumentează că bilingvii tind să simplifice alternativele dintr-o limbă pentru a reduce efortul cognitiv generat de bilingvism. Teoria sa, cvasi agreată în cercurile de cercetare din domeniu, se bazează pe analiza alternanței ser/estar în rândul a 33 de vorbitori nativi de spaniolă rezidenți în Los Angeles.

Bilingvii rromani – spaniola din Mexic au ‘’reciclat’’ cliticele pronominale rrome lo, li/la, le, pierdute sau utilizate marginal în varietățile rromani europene (Adamou 2013: 1098), atribuindu-le o utilizare inovativa, ca alternativă a copulei rromani « si » în construcțiile afirmative atributive la persoana a III-a. Utilizarea alternativă a copulei « si » cu cliticele lo, li/la, lepare să fie influențată de transferul conceptual al alternanței  copulelor ser/estar din limba de contact.

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna mai va avea loc joi, 25.06, la ora 18:00, online:

Divina Comedie în imagini

Invitat: Prof. Dr. Smaranda Elian

Prezentare: Tema și titlul sunt inspirate și prilejuite de parcurgerea unui volum recent și minunat, dens prin informație, interpretare și ilustrații, Dante per immagini. Dalle miniature trecentesche ai giorni nostri (Einaudi, Torino 2018) rodul cercetării de decenii a Luciei Battaglia Ricci. Intenția inițială era de a prezenta vizualizarea Divinei Comedii diacronic, pe urmele acestei monografii. Mi-am dat însă seama că abundența materialului la dispoziție îndeamnă și la alte abordări. Ceea ce îmi propun, prin urmare, este ca, depășind cadrul volumului, să schițez mai multe direcții de cercetare a corpusului iconografic dantesc, sprijinindu-mă, firește, necontenit pe imagini.

Link conferință zoom: aici

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.

Seminarul din luna mai va avea loc joi, 28.05, la ora 18:00, online:

Oportunități de finanțare oferite de Institutul de Cercetare al Universității din București

Invitat: dr. Mihnea Dobre, cercetător în cadrul ICUB.

Link conferință zoom: aici

Prezentare: aici

Seminarul de cercetare este un proiect prin care dorim să cunoaștem mai bine preocupările și munca de cercetare ale colegilor noștri din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, dar și din alte centre universitare din țară sau din străinătate. Seminarul se organizează deocamdată online, în ultima zi de joi a fiecărei luni, începând cu orele 18.00.